Cei cărora le place olecuță cam prea mult de ei, sunt predispuși să dezvolte o boală extrem de răspândită astăzi, boala selfie-urilor. Deși este caracteristică vârstelor între 12 și 21 de ani, predominant la fete, s-au văzut și cazuri (nu puține) când oameni în toată firea au fost spulberați de ea.
Să vorbim, de pildă, despre mine. E perfect în regulă, ba chiar indicat, să-ți placă de tine. S-au scris o grămadă de articole, cărți, studii despre importanța stimei de sine și a încrederii în sine. Problemele apar însă atunci când te axezi cu prioritate asupra unei imagini, superficială și goală de conținut și atunci când încerci să le bagi tuturor pe gât această imagine a ta.
Eu am suferit de această boală a selfie-urilor vreo câțiva ani buni, în special atunci când administram pub-ul și aveam acolo petreceri frecvente. Recunosc, eu sunt Mădălina și mi-am terorizat prietenii cu selfie-urile mele. Ba mai mult, cum îmi place foarte mult și de ei, am dezvoltat o cronicizare a bolii, silindu-i și pe ei să apară în poze cu mine. Ca și cum asta nu ar fi fost de-ajuns, a doua zi dimineața, postam selfie-urile pe rețelele de socializare. Asta a dus instant la efecte secundare cu telefoane și mesaje din partea lor în care eram rugată să înlătur pozele în care, pe fețele lor, se citea groaza la apariția manifestărilor mele specifice. Tot acest fenomen, în mod sadic și imatur, pe mine mă distra teribil.
Vindecarea mea a fost bruscă și spectaculoasă: odată cu nașterea păpădiei, a încetat complet. Au urmat apoi mii de poze în care erou principal este păpădia mea. Imaginea mea a pălit în fața minunii de care mă bucur în fiecare clipă. Mai mult, am zile întregi de abstinență, în care mă centrez doar pe sentimente și emoții pure pe care le exprim zilnic în scris. Selfie-urile mele s-au transformat în texte prin care mă dezgolesc și dezbar de formă. Prietenii mei au început să se simtă din nou confortabil în prezența mea.
E drept că mă mai apucă uneori câte o criză. Fetițul mă readuce însă rapid cu picioarele pe pământ și, deși încep cu două-trei fotografii ”artistice” ale mele, sfârșesc cu o tonă de imagini în care încerc să surprind magia din păpădie. Ba mai mult, câteodată nici măcar nu postez aceste fotografii ci le țin doar pentru noi, ca și cum publicitatea lor le-ar știrbi nițeluș din valoare.
Ca urmare a vindecării mele vizibile, pot acum afirma cu siguranță că am atins și eu, în sfârșit, vârsta de 22 de ani!
Sursa foto: funnyjunk.com