Youtube-ul nostru este personalizat cu opțiuni dintre desenele animate ale păpădiei și filmulețele ei preferate cu animale. Dacă vrei să cauți și tu o piesă de suflet pe care să o asculți, va trebui să sapi printre patrulă, ponei, supereroi, căței, maimuțe și reptile, uneori aceleași, zile întregi la rând. Câteodată însă mai apar noutăți dar și acestea sunt în strânsă legătură ce cele deja existente.

Așa m-am trezit eu cu puica mea care se uita curioasă la un filmuleț cu salvarea unui cățeluș dintr-o groapă adâncă cu apă. Omul, legat bine cu sfori, reușește să scoată în siguranță cățelul, susținut de alți oameni binevoitori. Văzusem deja acel video și cunoșteam finalul. Ce nu cunoșteam însă a fost reacția păpădiei la vederea lui: a început să plângă cu lacrimi amare și suspine, îngrijorată de soarta bietului cățeluș. Extrem de empatică, a mai avut astfel de reacții profunde atunci când ființe neajutorate se aflau la ananghie, dar acesta era un filmuleț cu sfârșit fericit. Am luat-o imediat în brațe și i-am povestit că astfel de lucruri se mai întâmplă, că sunt foarte triste și înțeleg de ce plânge dar fac parte din viață și că, în acest caz, cățelușul va fi salvat și se va întoarce fericit la familia lui, trebuie doar să aibă puțină răbdare să vadă până la capăt cum oamenii aceia buni îl ajută pe cățeluș. Abia când cățelușul a aterizat în siguranță pe pământ, a avut și fetițul puterea să zâmbească.

A doua zi dimineață, la știrile ce curgeau pe fundalul zilei noastre, se prezintă cazul unui cățeluș pierdut pe Valea Oltului, după un accident în care a fost implicat și după o lună de hoinărit prin păduri. Păpădia a lăsat instantaneu desfășurarea sulului de șervețele, în care se lansase recent și și-a ațintit întreaga atenție asupra televizorului. Mi s-a strâns puțin inima la imaginea de ieri cu ea în lacrimi. De data aceasta însă, deși se uita cu o privire îngrijorată și serioasă, a reușit să-și țină sub control emoțiile până în momentul când cățelușul se revede cu stăpânul lui, moment în care a început să râdă fericită și să-mi strige veselă:

-Ai văzut, mami? E bine acum cățelușul cu mămica și tăticul lui!!!!

Nu știu dacă se va naște și o profesie de aici, dar cu siguranță va fi o pasiune de neînfrânt ce-i va însoți pașii în toată viața ei. Spun asta cu siguranța propriei experiențe!

Sursa foto: http://blogs.discovermagazine.com

 

Cățeluș neajutorat, am nevoie de suflet bun!
Tagged on:                                 

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *