Soare blând și cald.

Valuri jucăușe, vesele și gălăgioase. Nu ne e teamă de ele deloc. Le alergăm pe tot țărmul , ne udăm până și pe păr printre chiote și strigăte de bucurie.

Nispul e cea mai mișto invenție de până acum. Îl cernem, îl îmbinăm cu apă, îl trecem prin moară, îl săpăm, îl greblăm, îl facem forme umede, îl cărăm cu roaba sau cu găletușa. E foarte prietenos, ne îmbrățișează mereu strâns și refuză să se mai dea jos de pe pielea noastră. De asemenea, și-a făcut un culcuș minunat și la noi în păr. Am încercat și să-i facem cunoștință cu fața lui mami și a lui tati dar am aflat că trebuie să-i respectăm pe cei din jur, așa că l-am oprit din zborul lui liber spre văzduh.

Apa de mare e sărată. Am gustat-o deci vorbim din experiență. În rest, se comportă la fel ca apa noastră de acasă atunci când este pusă în barcă, piscină, turnată cu găletușa prin moara de nisip sau stropită mami cu picăturile reci. O iubim la fel de mult. 

Ne place teribil să ne trezim la fix ca să vedem răsăritul pe mare exact de la fereastra dormitorului nostru. Marea întinsă și tăcută devine aurie cu sclipiri strălucitoare și soarele un glob ”pococaliu” ce se înalță lin, mândru și semeț, sub privirile noastre curioase.  

Mami a săpat o groapă foarte adâncă pentru Ania. A început lucrările cu lopățica roșie dar curând a fost pe deplin captivată de operațiune și a renunțat la manichiura ei, continuând săpăturile cu mâinile goale. După ce a testat-o intrând în ea și cercetându-i marginile de vreo câteva ori, păpădia a vrut să vadă ce face căluțul de mare dacă este aruncat în groapă. Mami s-a enervat că este oprită din treabă și l-a zvârlit pe prosop. Ania a pedepsit groapa astupând-o înapoi cu nisip.

Tati a vrut să-i înalțe Aniei un zmeu pe plajă dar zmeul nu era de acord. După vreo oră de rugăminți, s-a decis că zmeul era răcit și nu-i făceau bine curenții marini așa că acum se odihnește pe raftul din livingul pensiunii.

Lili se dovedește a fi extrem de distractivă: ne face jucării din pungi umflate și mănuși chirurgicale ce se transformă în cocoși zbârliți. De asemenea, ne oferă un excelent refugiu atunci când mami și tati hotărăsc că e ora de somn.

E plin de cățeluși pe-aici. Probabil ca să nu le ducem dorul celor pe care i-am lăsat acasă. Unii sunt mai prietenoși, alții nu. Învățăm să-i respectăm pe toți, le dăm să mănânce, îi chemăm la noi si-atunci când nu vin să ne jucăm cu ei, îi observăm atenți din brațe protectoare.

Am văzut patru lebede care alunecau pe mare. Mami a zis inițial că sunt gâște (ea auzise de lacul lebedelor nu de marea lor; e drept că nici prea multe gâște nu a văzut pescuind prin apa sărată dar în vacanță totul e posibil). Însă când le-a văzut mai de-aproape a rămas fascinată de frumusețea lor. Erau o mami, un tati și doi pui. Ne-au privit și ele curioase și au plecat mai departe valsând prin mare.

Plecăm cu greu de pe plajă dar mereu sunt alte surprize și aventuri care ne așteaptă aici.

Mâncăm mai bine, dormim neîntorși și suntem veseli nevoie mare!

Vă pupăm cu drag de la marea noastră dragă!

 

 

Vedere de la Marea (noastră) Neagră
Tagged on:                                                     

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *