Pregătirea pentru grădiniță continuă, sub o formă sau alta, chiar dacă suntem în vacanță la căbănuța de la Șoimuș.
E adevărat că și contextul este unul aproape ideal: curte cu toate jucăriile și atracțiile posibile, mami și tati în permanență lângă fetiț iar copiii veniți în vizită au părinți pe care, dintr-un motiv sau altul, i-am ales să ne fie prieteni.
Am avut atât de mulți oaspeți în această scurtă perioadă de vacanță încât am fi putut, cu siguranță, să ne erijăm în organizatori de tabere ditractive.
Ce m-a încântat pe mine cel mai mult din această experiență a fost capacitatea incredibilă de adaptare a păpădiei mele minunate. A comunicat cu copiluți de toate vârstele de la 1 an la 18, care trăiesc în medii destul de diferite (Deva, Sibiu, Cluj, Luxemburg, Franța) și pe lângă care și-a păstrat în permanență zâmbetul ei minunat și veselia molipsitoare. I-a tratat pe fiecare diferit, i-a observat, i-a admirat, i-a acceptat și a reacționat în funcție de nevoile și limitele ei.
Atunci când văzut un model, a intrat imediat în joc, atunci când a simțit atenție, a cerut bucurie, dacă a fost ignorată, s-a distrat singură râzând cu gura până la urechi, dacă a fost rănită (involuntar) a căutat consolare în brațele mele, când jocul celorlalți nu era pe placul ei, i-a acceptat privind de la distanță, când i-au fost încălcate limitele a spus imediat stop și a cerut retragerea iar când a fost vorba de distracție, s-a aruncat cu toată inima deschisă înainte, fără temeri sau opreliști.
La grădiniță, probabil că va fi ceva mai greuț, odată cu schimbarea contextului dar ca părinți, până aici putem merge: îi oferim instrumentele necesare și sperăm că de acum încolo, va ști cum să le folosescă în sprijinul binelui ei. Noi vom fi mereu lângă ea, no matter what.
Sursa foto: qns.com
