În consilierea şi terapia psihologică a copiilor se utilizează frecvent păpuşi marionete. Acestea au ca scop să ofere un mediu securizant pentru copil ca să-şi poată exprima trăirile. Manevrând marioneta, copilul vorbeşte despre el dar din perspectiva unei păpuşi, eliminând astfel presiunea de a se expune.
Prima jucărie pe care i-am cumpărat-o Aniei a fost un Daffy Duck marionetă. Păpădia avea şase săptămâni de burtică, noi eram la primul control medical la Timişoara. După ce ne-am văzut pentru prima oară fetiţa în imaginile ecografice, ne-am dus la cumpărături la mall şi i l-am luat pe Daffy.
Ania este atrasă de showbusiness. Urmăreşte fascinată orice spectacol pentru copii vede la televizor sau pe telefon. Este spectatorul perfect. Le zâmbeşte actorilor de pe scenă, îi ascultă cu foarte mare atenţie şi îi aplaudă cu entuziasm la final. Este acel spectator implicat activ şi participativ. Cântă şi dansează odată cu actorii care performează. Le ascultă îndemnurile şi le răspunde la întrebări.
Ba chiar dezvoltă un foarte haios talent actoricesc atunci când vorbeşte în locul jucăriilor pe care le manevrează, utilizând o bogată paletă de expresii faciale, gestică, mimică şi diverse tonalităţi ale vocii. Imită cu succes emoţii de la veselie, mirare, îngrijorare, supărare sau teamă, în funcţie de situaţia creată în joacă.
În aceste condiţii, îmi doream de ceva vreme să achiziţionăm un teatru de păpuşi pentru copii, ca să putem avea şi noi spectacolele noastre. Auri şi Dorin ne-au îndeplinit această dorinţă după o excursie la Gyula.
Teatrul nostru de păpuşi conţine un cadru de lemn frumos colorat şi decorat cu o perdeluţă care protejează elementul surpriză şi o serie de păpuşi marionete: o pisicuţă, o vacă, o raţă (venite la set cu teatrul de păpuşi), o girafă, un bursuc şi un Duffy Duck (pe care păpădia le avea deja în repertoriu).
La fel de entuziastă ca Ania şi cu nevoia de a-mi exprima şi eu pornirile de actriţă nedescoperită încă, m-am instalat imediat în spatele scenei, cu pisicuţa pe mână şi am început să interacţionez cu micuţa mea păpădie.
Ania a fost adorabilă. A răspuns serioasă întrebărilor pisicuţei, i-a arătat noul avion pe care-l primise de la bunicii ei, i-a prezentat-o pe Masha, noua ei căţeluşă şi a aplaudat-o energic atunci când aceasta i-a cântat un cântecel. Eu m-am stăpânit cu greu să nu stric spectacolul cu râsul meu.
Când teatrul de păpuşi a luat sfârşit, păpădia a vrut să experimenteze şi ea viaţa din spatele scenei. Aşa că s-a înarmat cu pisicuţa care a devenit rapid preferata ei, mie mi-a dat vaca şi pe Daffy şi împreună i-am oferit un spectacol gălăgios lui tati care ne-a răsplătit cu ropote de apauze.
Un teatru de păpuși este foarte simplu de confecționat. Necesită doar un tătic sau bunic care se pricepe să lucreze lemnul și o mămică sau bunică creatoare și imaginativă care să decoreze scena. Poate fi chiar improvizat cu obiectele din casă ce le aveți la îndemână. Puteți picta lemnul împreună cu puiul vostru.
Un ghem de ață, niște șosete desperecheate și câțiva nasturi colorați pot fi transformați ușor în celebrele păpuși marionete.
Beneficiile pe care le oferă un teatru de păpuși improvizat acasă sunt numeroase: dezvoltă imaginația, spontaneitatea, inițiativa, gândirea, limbajul, facilitează comunicarea, ajută la clasificarea, identificarea și manifestarea emoțiilor, vindecă răni neștiute, vă poate spune, la un moment dat, o poveste pe care nu o știați despre puiul vostru, oferă ore întregi de distracție, conexiune, timp de calitate petrecut împreună și cine știe, poate chiar veți descoperi lucruri pe care nu le știați despre voi. Pentru că, se știe din vremuri străvechi, păpușile marionete au puteri miraculoase!
