Cică era odată o țară imaculată și pură. De nicăieri, din spațiu sau din neant s-a teleportat în fruntea ei un guvern atât de găunos încât singurele reacții posibile pe care le stârnea erau cele de dispreț, dezaprobare, furie sau amuzament în fața incapacităților sale.
Aceasta nu este, cu siguranță, povestea actuală a țării noastre.
Oricât de huliți ar fi acum liderii partidului aflat la guvernare, ei nu au apărut totuși din neant ci s-au format și au crescut chiar în această țară, au avut părinții ei, profesorii, colegii, prietenii, conducătorii, mentorii și subalternii ei. Adică nu e ca și cum cineva l-a luat pe sus pe domnul Dragnea, direct din corul bisericii, doar ca să leșine de șoc și uimire atunci când vede cât de corupt a devenit peste noapte. Și nu e ca și cum doamna premier Dăncilă nu ar fi finalizat cu bine studiile oferite de învățământul românesc.
Cred că înainte de a ne dezbăra cu totul de cei care ne reprezintă, ar trebui să renunțăm noi definitiv la o serie de obișnuințe banale, ca de exemplu:
-să punem telefonul în furcă înainte de a merge mai departe cu următorul apel: -Bună, prietene, am și eu o rugăminte la tine. Uite, m-a oprit poliția pentru viteză. Poți vorbi tu cu frate-tu să mă scape și pe mine de beleaua asta?
-să renunțăm în a oferi mici atenții pentru a avea un acces mai rapid la audiențe importante.
-să încetăm în a ne preocupa de notele mari obținute de copii și să ne centrăm mai mult pe ce rețin ei cu adevărat prin învățat.
-să nu mai aruncăm gunoiul pe stradă în timp ce înjurăm înciudați că incompetenții ăștia nu au pus niciun coș de gunoi în apropiere.
-să nu dăm televizorul mai tare atunci când vecinul de la trei o snopește iar pe nevastă-sa în bătaie.
-să nu ne mai urcăm băuți la volan, pe motiv că e frig și nu stă poliția la pândă atât de târziu.
-să nu mai piratăm muzică și filme și jocuri și altele ca ele.
-să nu mai mergem la serviciu doar ca să ne luăm salariile și să jucăm un solitaire.
-să nu-l mai votăm pe cel care ne reprezintă pe motiv că e vecin cu noi și poate ne ajută cu ceva când o ajunge sus.
-să nu ne mai lamentăm că nu avem pe cine alege, că toți sunt la fel ci să ne includem și noi, vitejește în această tagmă blamată.
E relativ ușor să privești ceea ce nu-ți place printr-un ecran care te situează pe tine la înălțime dar asta nu va schimba cu nimic ceea ce se întâmplă dedesubtul tău.
Trecutul nu poate fi schimbat iar viitorul e o nebuloasă. Tot ce putem face se află acum, în prezent. Cred că e timpul să acceptăm realitatea și să nu o mai negăm. Primul pas este să ne trezim iar asta nu o putem face decât asumându-ne, fiecare dintre noi, responsabilitatea socială la a cărei prezență suntem parcă, maeștrii prin eschivă.
Sursa foto: www.959chfm.com
Articol apărut în Ziarul Hunedoreanului și pe site-ul Ancheta de Hunedoara