Pentru că ziua bună se cunoaşte de dimineaţă, Ania ne dă trezirea la 6, cu un „maaaami” strigat încetişor. Dacă posesoarea apelativului nu reacţionează este apoi împunsă uşurel cu degeţelul, repetat şi insistent, până regăsim zâmbetul pe faţa ei somnoroasă.