Sunt mare fană de showurile culinare. Le urmăresc cu interes și pe cele de la noi și pe cele de la americani (Food Network). Ca o pasionată de mâncare și de gătit, mi se pare și firesc să fie așa.
Cu această ocazie, mai aflu și eu noutăți, și anume, că gusturile mele sunt rafinate și așa cum se presupune că ar trebui să fie. De pildă, fac parte din tagma celor care nu pot mânca nimic dacă nu am un sos în farfurie, ca să alunece mâncarea mai ușor. Ceea ce, în cazul abaterii de la această regulă în cadrul concursurilor culinare, este un motiv clar de eliminare. Nu suntem toți la fel. Florin și mama, de exemplu, preferă mâncarea cât mai seacă. Not my case!
Și dacă nu am un sos pregătit, mă adaptez imediat cu un ketchup de casă sau orice găsesc prin frigiderul pregătit pentru astfel de situații. Printre cele mai dese sosuri pe care le mănânc se numără: sosul de usturoi cu smântână, aioli (maioneza de casă făcută cu usturoi), Nuoc Cham (sosul vietnamez), sosul sulce acrișor preparat instant (vreo 200 g de smântână amestecată cu două linguri generoase din dulceața preferată – merge și la fripturi, nu numai la papanași), sau, cum spuneam, ketchup-ul de casă.
O altă fiță de care sunt capabilă e preferința mea aparte pentru brânzeturile așa zis nobile: cea cu mucegai sau brie, un gust puternic pe care ori îl adori, ori îl detești. Eu am ales prima variantă.
Ca să îmbin aceste două pasiuni ale mele, sosurile și brânza nobilă, de ceva vreme am mai descoperit un sos situat sus în preferințele mele. Așadar:
Sos cu gorgonzola și smântână
Ingrediente:
-100 g gorgonzola
-100 grame smântână
-20 g unt
-1 cățel de usturoi pisat
-sare și piper după gust
Mod de preparare:
Se topește untul la foc mic, alături de cățelul de usturoi. Se adaugă brânză tăiată în cuburi și se amestecă până se topește. Se pune treptat smântâna, tot la foc mic, iar apoi se asezonează cu sare și piper.
Dacă vă râmâne cumva și pentru a doua zi și se întărește în frigider, câteva secunde în cuptorul cu microunde îl fac perfect pentru servit.
Poftă bună!
