Sunt un adult ce-și retrăiește copilăria. Ziua mea este încărcată cu joacă: modelez plastilina până mi se lipește de degete, dansez haotic și zbânțuit pe If you’re happy and you know it, clap your hands, joc ascunselea de cel puțin 5 ori pe zi, cunosc toate episoadele și personajele din Patrula Cățelușilor și My little pony, creez aventuri pentru multitudinea de jucării (și nu numai) care mă înconjoară, mă dau pe leagăn cu ochii sus la cer până amețesc, povestesc cu toate vietățile pământului, alerg cu sufletul la gură să nu fiu prinsă de urmăritori. Să mai adaug și că adorm pe la 8-9 seara și la 6 sar în picioare dornică de o nouă zi de joacă?!
Mentorul meu în ale copilăriei și partenerul meu de joacă permanent și preferat, domnișoara fetiț-păpădiu-Ania, a început în schimb să devină tot mai omuleț. Mănâncă singură și doar ce-și dorește ea, a renunțat benevol la scutecele de zi, mai mult se dezbracă (decât îmbracă) singură, face glume teribil de amuzante, iese singură la joacă în curte atunci când treburile mele de adult mă trag înapoi, simte nevoia să exprime prin povești toate emoțiile și aventurile pe care le trăiește, trage cele mai înțelepte concluzii la problemele cu care se confruntă.
Cumva, creștem amândouă una spre cealaltă și ne întâlnim mereu în același loc al bucuriei.
Mi se pare firesc ca vara să înceapă cu Ziua Copilului. E un simbol al clipelor fără griji, al vacanțelor și al statului afară până seara târziu, murdari dar plini de veselia jocului. Însă la fel de firesc mi se pare ca și toamna, iarna și primăvara să înceapă tot cu Ziua Copilului. Nu poți cuprinde într-un singur anotimp esența copilăriei.
La mulți ani, sufletul meu!
-Pe cine iubește mami cel mai mult pe lumea asta?, o întreb eu zilnic serioasă.
-Pe Aniaaaaaaa!!!!, îmi răspunde ea râzând în hohote.
O să mă asigur că va simți acest lucru în fiecare clipă a vieții ei!
Sursa foto: http://www.v3wall.com
