Nunta de aur a socrilor, petrecere mare, un prilej numai bun să merg la coafor, în una din cele maxim două ori pe an când fac acest lucru.
Ce fac însă cu Ania care mă strigă impacientată dacă ies 15 minute în curte să hrănesc căţeii fără ea?
Păi o iau cu mine! Cum am reuşit să mă şi epilez cu păpădia în braţe, oi reuşi să şi stau pe scaunul de la coafor cu ea în braţe.
Din fericire, şi mama trebuie să se coafeze aşa că voi avea ajutor. Şi dacă noi două nu ne descurcăm, am luat-o şi pe Ade, suriorul meu, participantă la acelaşi eveniment. Ne-am programat toate trei consecutiv şi am purces la aceeaşi oră, ca să avem timp să mai povestim şi să mai vedem de păpădie.
Dana e o super drăguţă! Ne coafează de peste 17 ani. E foarte volubilă, veselă, deschisă, jovială, glumeaţă, sociabilă, vorbăreaţă. O plăcere să stai la poveşti cu ea! Are un flăcău de 18 ani şi o căţeluşă bichon, foarte iubită şi răsfăţată, cu un nume care-mi place tare, cu rădăcini slave, Misha.
Prima care ne-a întâmpinat a fost Misha, cu o serie de lătrături gălăcioase prin uşa de plasă de la coafor. Asta până am intrat şi a început să facă salturi şi tumbe de bucurie.
Pentru Ania a fost dragoste la prima vedere. Cât timp am stat acolo, a uitat cu totul de noi: a alergat după Misha, s-au jucat, a mângâiat-o, a studiat-o şi au râs foarte mult împreună. Ambele aveau la ele câte un căţel de pluş, jucăria preferată pe care şi i-au prezentat şi apoi i-au schimbat între ele.
A apărut la un moment dat şi Miru, o extra mămică de rezervă, însă şi dacă ne străduiam, nu reuşeam să-i captăm atenţia păpădiei de la noua ei parteneră de joacă.
În concluzie, dragele mele experte în ale misterelor podoabei capilare, dacă vreţi să vă prospere afacerea, luaţi-vă un căţeluş! Pe lângă efectul terapeutic pe care îl au animalele asupra tuturor, veți găsi în el o dădacă perfectă pentru micuții încă foarte atașați de mămicile lor!
Sursa foto: http://www.reportervirtual.ro
