De când era doar un bobocel de păpădie, Ania este fascinată de spray-urile de curățat mobila sau geamurile. Pândește răbdătoare un moment de neatenție din partea mea ca să se poată retrage fericită, în intimitate, cu prada mult râvnită.

Cu ocazia acestei curățenii generale inopinante, domnul tătic a decis să-i facă hatârul fetițului prin reciclarea recipientului unui fost spray de curățat. L-a spălat bine de soluția care fusese în el, l-a clătit viguros,  l-a umplut cu apă și i l-a oferit puicii.

Întocmai cum mă văsuse pe mine că fac, Ania a început să curețe mobila cu fâs-fâs-ul sau poc-poc-ul, așa cum și-a intitulat imediat noua jucărie.

Eu m-am bucurat pentru că niciodată nu poți spune că e prea curat în casă. Aveam un supervisor de nădejde care-mi corija erorile pe care le lăsam în urmă.

Când păpădia a început să curețe covorul, am zis că-mi va fi mie mai ușor pe urmă. Când pereții au început să strălucească picături de apă, am zis că eu oricum nu intenționam să mă ocup de ei. Când Masha a început să alerge îngrozită prin casă, cu o moacă plouată (și la propriu și la figurat), am zis că această problemă trebuie să și-o rezolve ele două singure.

Plictisită de tot ce i se oferea împrejur, fetițul a decis că pantalonii lui tati trebuie neapărat spălați. Când asta nu a mai fost distractiv, a trecut și la utima redută ce merita cucerită.

Astfel, în timp ce curățam de praf, concentrată, un colțișor teribil de inaccesibil, m-am trezit cu o ploaie de apă direct în ochi.

-Te rog să nu mai faci asta că nu-mi place!

Mă cercetează atentă cu privirea să-și dea seama cât de serios vorbesc. În sfârșit, puica are parte de o provocare. A cam pierdut din atenția noastră odată cu această curățenie și asta nu prea-i convine. Zâmbește ghiduș, îmi înfruntă vitejește privirea și … fâs!

-Ania, dacă mă mai stropești îți voi lua poc-poc-ul.

Râs zglobiu și … fâs! Apoi fuge cu el strâns la piept și se ascunde după canapea.

-Ok, văd că nu te poți abține să nu mă stropeşti așa că ți-l voi lua acum.

Plânge sfâșietor cu mânuțele întinse după spray. O iau în brațe și-i cer iertare că nu stau acum foarte mult cu ea, dar mă grăbesc să termin treaba ca să putem să ne jucăm împreună. Îi explic că o înțeleg că e supărată, că ar mai vrea să se joace cu mine dar nu-i pot da fâs-fâs-ul pentru că mă deranjează stropii de apă pe față.

Nemulțumită de atitudinea mea, se retrage în brațele lui Florin. Câteva minute mai târziu aud zgomote vesele din camera puicii.

După ceva vreme, se întoarce zâmbind la mine:

-Mami, pupă!

Ne pupăm și-mi cere fâs-făs-ul. I-l dau explicându-i încă o dată că dacă mă va stropi, i-l voi lua din nou.

Nu mai e cazul pentru că limitele au fost stabilite și eu mi-am terminat treaba pe ziua de azi așa că acum ne putem juca în voie. Aruncă fâs-fâs-ul cât colo și mă ia de mână să-mi arate cum a aranjat ea cu tati cățelușii prin camera ei, cât eram eu ocupată cu curățenia.

Sursa foto: https://ro.pinterest.com

 

 

Provocările curăţeniei şi spray-ul vesel
Tagged on:                                         

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *