Fapt: puica noastră face doi ani. Ocazia e numai bună s-o punem de-o petrecere. După experienţa avută la Petrecerea de un an , ne-am regrupat, ne-am reevaluat strategiile, obiectivele, scopurile şi modalităţile de realizare a acestora şi am stabilit următoarele:
- Ania nu ar aprecia (încă) o petrecere tradiţională
- Ce-i place Aniei mult? Pisicile şi apa. În timp ce o încăpere plină cu pisici care fug bezmetice de mânuţele nerăbdătoare ale fetiţei gălăgioase, nu suna prea atrăgător, am ales apa.
- Ok, măcar avem o temă. Rămâne să decidem unde şi cum. Răspunsul a venit relativ uşor pentru că avusesem deja o experiență pozitivă în acel context: Leila Apartman, Gyula. O pensiune drăguță, cu o generoasă curte înverzită și înflorită, care ne oferă cazarea perfectă spre băile termale.
- Cum ambele perechi de bunici și nașii nu puteau să lipsească de la ziua Aniei, am plecat cu toții spre Ungaria, de joi (ziua Aniei era vineri și n-am vrut s-o petreacă pe drum) până duminică.
M-am stresat cu drumul. Mai călătorisem cu Ania drumuri mai lungi dar era micuță și a dormit majoritatea timpului. Așa că, de această dată am achiziționat din timp: suport pentru tabletă care se montează la tetieră, cărți cu pop-up, carioci non-toxice și lavabile, caiet de desenat cu coperți groase de carton (să poată desena fără suport), carte de colorat cu apă, jucării interactive, plastilină. Drumul a decurs frumos, s-a jucat, s-a uitat la desene, le-a făcut pa-pa oițelor de pe marginea drumului și a mai și tras un pui de somn.
La pensiune s-a acomodat imediat. Curtea i s-a părut fascinantă, mereu era ceva de descoperit. Pensiunea e child-friendly (de asta ne și place), are loc de joacă pentru copii cu groapă de nisip și jucării, leagăn, frânghie de cățărat, trambulină, masă cu scaune de plastic pentru copii. Pe lângă asta ți se oferă, la cerere, pătuț pentru copii și scaun de masă.
Diminețile ni le petreceam la pensiune, prin curte, la joacă. După prânz și somn, plecam la băi, spre apa minunată a Aniei. Spre deosebire de celelalte două dăți când am mai fost la Gyula (anul trecut), acum Ania a fost mai precaută cu apa. Nu s-a mai aruncat bungee jumping style în bazin ci a preferat să se joace de la mine din brațe, mai mult.
De ziua ei, am fost cu bunicile la cumpărături să-i luăm cadouri sărbătoritei (am cam lăsat-o să-și aleagă singură ce dorește). Am comandat un tort de la celebra cofetărie din 1840 din Gyula și Ania a suflat în lumânări de cel puțin 10 ori, pentru că adoră să facă acest lucru. După excursia la băi, am făcut grătare în curte și cu greu am reușit să convingem posesoara celor doi și proaspeți anișori să meargă la culcare, la ora obișnuită.
Toată experiența a fost caldă, înflorită, veselă și jucăușă. Ne-am întors cu mai multe bagaje decât am plecat și cu două baloane umplute cu heliu (primite în dar de la Dorin, bunicul matern) care tronau pe scaunul din dreapta-față a mașinii.
Cum aventurile nu puteau să lipsească, domnișoara aniversată s-a ales și cu o rană la guriță din cauză de dezechilibru pe băncuța de pe terasă și cu o frumoasă viroză pe care încă o împarte frățește cu mami.
Puiul s-a distrat, noi ne-am relaxat, acum așteptăm cuminți Paștele, cu batista după noi și aroma de eucalipt care se răspândește în toată casa.
3 ani, here we come!
