În viziunea mea, relația părinte-copil este relația supremă, superlativ-absolută, pe care nicio altă legătură de sânge, matrimonială, de iubire ori de prietenie nu o poate egala. Mi-aș da viața într-o secundă pentru Tine și pentru nimeni altcineva din lume.
Este o responsabilitate parentală care e singura din univers ce se naște de la sine, la primele bătăi de inimioară auzite. N-ai nevoie de pregătire, de scopuri, de obiective, de termene, de recompense, de programarea activităților, de stimularea motivației. În primul moment când auzi bătaia aceea de inimioară simți și știi cu certitudine că vei face absolut tot ce ține de tine ca să protejezi omulețul acela mititel, pentru toată viața ta.
Se spune că în creșterea unui copil apar extrem de multe momente grele, când simți că te pierzi pe tine, când îți sunt încercați la maxim nervii, când îți pierzi răbdarea, când vrei o pauză, când te confrunți cu dileme, când nu știi încotro s-o apuci. De 9 ani de zile, îți spun cu mâna pe inimă, nu am simțit nimic din toate astea. Poate sunt eu foarte norocoasă, poate am descoperit un secret bine-ascuns, poate că are legătură cu faptul că m-am dezbrăcat complet de așteptări nerealiste și am așteptat cu inima curioasă să te descopăr pe tine, așa cum ai fost creată sau poate ești tu atât de fascinantă și specială! Da, asta pare să fie! Și-ți explic de ce, în doar câteva exemple. Hai să luăm doar ultimul an:
Când ai început să faci antrenamente de tenis de câmp, acum aproape un an, te-ai aruncat în această experiență cu toată pasiunea ta, insistând să exersezi zilnic acasă, în curte sau pe holul casei. Nu au existat acolo jumătăți de măsură. Ai exersat poziția corpului, lovitura, mișcările și toate componentele antrenamentelor. A fost pentru mine o lecție despre învățare cu sufletul deschis, învățare cu bucurie, cu seriozitatea unui om înțelept de 101 ani și cu pura curiozitate nedisimulată a unui nou născut.
Ai decis că ești therian, acum câteva luni și te-ai documentat temeinic în acest sens. Dragostea ta eternă pentru animale nu poate fi un simplu moft, e mult mai mult de-atât, e o conexiune ce nu poate fi explicată decât prin spiritualitate, prin energii legate de univers. Odată cu inițierea în quadrobLix (heeei, te-am păcălit, acum știu că se zice quadrobix) ai început să faci mult mai multă mișcare, sport ce se vede deja răsărind în mușchiuleții tăi, în coordonare și ai dezvoltat atât de frumos relația ta specială cu natura, cu pădurile, cu apele, cu munții, copacii, plantele și cu bucuria de a fi aici, în prezent, acum. Nici nu ai idee cât de mult ne-ai îmbogățit viața în acestă perioadă și cât de mult îi mulțumim therianului din tine!
Ești fascinantă și în lumea artelor! Oricând vrei să te relaxezi, ba îți aranjezi singură șevaletul, pânza, culorile și începi să pictezi, ba pornești un proiect legat de dragoni din hârtie, cărți magice sau jucării nemaiîntâlnite, ba îți pui să asculți muzică, ooooo, și ce muzică! Întotdeauna ai fost selectivă cu muzica ta, de când erai bebeluș dar acum, datorită ție, invitații noștri ascultă jazz raportat la anotimp, iar piesele tale preferate sunt atât de unice, de profunde, complexe și de armonioase încât mă cuceresc instantaneu.
Ador faptul că ai tu singură grijă de suflețelul și de corpul tău. Că-ți manifești și analizezi emoțiile, că știi cum să le gestionezi, că știi când să spui stop stresului sau furiei și să te retragi în meditație, singurică, alături de mine sau, ocazional, alături de Ovi 😊, că ai ritualul tău de îngrijire corporală, că te oprești singură din jocuri atunci când simți că e prea mult, că ai ritualul tău de făcut sport și, mai nou, că ești curioasă și fericită să decoperi în mâncărurile mele vegetariene, rețete care-ți plac și dorești să le mănânci și tu.
Sunt entuziasmată și infinit de mândră de tine că de aproape un an de zile ai început să înveți singurică … JAPONEZAAAA!!! Și în fiecare dimineață, absolut în fiecare dimineață, primul lucru pe care-l faci când te trezești este lecția ta de japoneză pe duolingo. Nu contează că nimeni din jurul tău nu poate recunoaște măcar un caracter japonez, că nimeni nu înțelege ce zici tu acolo, că nu te poți conecta cu nimeni pe acest subiect. Cultura japoneză e pasiunea ta, e alegerea ta și pentru tine, asta e tot ce contează! Nu pot să-ți explic cât de mult te admir și cum mi-aș dori de mult ca oamenii să găsească mereu asemenea bucurii în ei!
Și când ai lângă tine, zi de zi, un omuleț atât de fascinant și special cum rar întâlnești chiar și în lumea asta mare a adulților, cum ai putea să mai ai oare momente grele?!
Ești fetița mea prețioasă, pe care o s-o protejez până la capătul vieții mele pământești și dincolo de ea, ești cea mai bună prietenă a mea cu care împart secrete tainice, care râde blând de poznăile mele și-mi poveștește ce crede ea despre viața pe care o trăim, ești idolul meu pe care îl admir cu pasiune, pe care îl privesc fascinată în fiecare moment, cu o curiozitate infinită și cu grija ca nici măcar o respirație de-a mea să nu modifice o părticică din minunea ce-a fost dată să fie, ești terapia mea care mă determină mereu și mereu să redescopăr cine am fost eu dată să fiu cu adevărat!
9 ani, ultima aniversare cu o cifră, nostalgie multă, dor imens de anii ce-au trecut, bucurie și nerăbdare pentru anii ce vor urma și mai presus de toate recunoștință că trăiesc așa un miracol al vieții alături de tine!
La mulți ani, suflețelul meu, îți doresc să nu te oprești niciodată din curiozitatea de a te descoperi pe tine și lumea în care trăiești, din curajul de a fi tu, oricine ești sau vrei să fii, din bucuria cu care îți trăiești viața! Îmi doresc să fie mereu lângă tine oameni care să se lase inspirați de tine, asemeni mie, oameni buni și calzi și blânzi și luminoși și zâmbitori și generoși și fascinanți! Și-atunci nu vei fi nevoită niciodată să cucerești lumea pentru că vei fi avut deja lumea ta perfectă în care tu singurică ai ales să trăiești! Te iubesc infinit și necondiționat, soarele meu, de-aici, din îmbrățișarea ta și de oriunde te voi privi întotdeauna!
