Eu sunt o mare pasionată de broccoli. Îmi place să-l mănânc oricum, în budinci, în prăjeli, în supe-creme și chiar simplu, doar fiert în apă cu sare. Eu sunt cea care curăță farfuriile cunoscuților de leguma capricioasă, la nunți, botezuri sau evenimente, cu sau fără acordul lor.
Sunt ca un fel de inspirație, de model pentru copii, asemeni lui Popeye Marinarul cu spanacul lui:
-Uite, vezi ce fetiț frumos și minunat a născut Mădălina? Ia mănâncă și tu niște broccoli și-o să ai o viață plină de magie!
Adevărul este că nu știu dacă mi-ar fi plăcut atât de mult atunci când eram mică (am aflat despre existența lui când eram deja adolescentă) și aveam o selecție destul de săracă de legume pe care le acceptam (spanacul nu se afla printre ele, cu tot cu Popeye-ul lui curajos și puternic, deși, recunosc acum, cam tăntălău nițeluș).
Dar acum mănânc cam orice, inclusiv broccoli, deci uite aici o rază de speranță pentru părinții de copii asemeni mie, selectivi și capricioși cu hrana lor.
Aniei nu îi place, sau cel puțin așa interpretez eu fraza pe care o lansează în direcția mea atunci când prepar broccoli:
-Ce pute aici așa oribil?
Dar iau partea bună a lucrurilor: îmi rămâne mai mult mie!
Aaa, și v-am spus cumva că pe lângă numeroasele beneficii pe care oricine cred că le știe, are și foarte puține calorii, deci nici nu îngrașă?
Las aici și o rețetă în cinstea lui, pe stilul meu, rapidă, asiatică și delicioasă, care poate fi folosită ca garnitură la orice. Sau, cel puțin, eu așa o folosesc:
Ingrediente:
-2 căpățâni de broccoli
-1 lingură de ghimbir răzălit
-4 căței de usturoi pisați
-1 ceapă
-2 linguri de busuioc uscat sau o legătură de busuioc verde
-4 linguri de sos de pește
-2 linguri de zeamă de lămâie
-ulei pentru prăjit
Mod de preparare:
Se spală broccoli-ul și se taie în buchețele (eu îi tai și tulpina și o curăț de coajă dacă este prea lemnoasă). Ceapa se taie solzișori. Se încinge uleiul, se pune usturoiul și ghimbirul la foc mare și se lasă câteva secunde până își împrăștie aroma în ulei, după care se adaugă buchețelele de broccoli și busuiocul uscat (dacă e crud, eu îl pun la final). După vreo cinci minute, se adaugă ceapa, se călește și se pune zeama de lămâie și sosul de pește. Se lasă să scadă nițeluș și apoi se oprește focul. Gata!
Atât de mult îmi place, încât, iacătă, i-am dedicat un text întreg numai lui, chiar aici, pe blogul Aniei. Să mai zică cineva că mâncarea nu poate naște pasiuni.
