Pentru că ziua bună se cunoaşte de dimineaţă, Ania ne dă trezirea la 6, cu un „maaaami” strigat încetişor. Dacă posesoarea apelativului nu reacţionează este apoi împunsă uşurel cu degeţelul, repetat şi insistent, până regăsim zâmbetul pe faţa ei somnoroasă. Pentru că noaptea a fost lungă şi dorul mare, pupăcelile şi îmbrăţişările de bună dimineaţa ne asigură că va fi o zi frumoasă.
Cu mânuţele puicii înnodate în jurul gâtului meu purcedem amândouă spre camera ei, pornim televizorul pe desene şi aşteptăm cuminţi, pe canapea, ca tati să aducă sticla cu laptele magic. Când stomăcelul este plin, păpădia se poate ocupa, în sfârşit de jucăriile ei.
Mami îşi începe ritualul de dimineaţă: spălat, îmbrăcat, aranjat prin casă, făcut patul, spălat fetiţ şi îmbrăcat în hainele de zi, jucat cu buburuza când este solicitată şi treabă la laptop dacă îi mai rămâne timp şi puica e de acord (sau prea ocupată).
Între timp tati a fixat televizorul din bucătărie pe ştiri şi s-a apucat de făcut mâncarea puiului pentru ziua respectivă: curăţat şi tăiat fructe şi legume, fiert la abur, blenduit şi amestecat, spălat vase, făcut curăţenie la locul de muncă, jucat cu buburuza când este solicitat şi navigat pe net în câte-o pauză.
La 8 dimineaţa începem şi noi, ca toţi ceilalţi, ziua oficială: tati se retrage în dormitor să mai prindă o oră de somn în timp ce Ania ia micul dejun asistată de mami.
Până la 11 programul e liber ales (de păpădie) şi presupune joacă împreună cu mami şi jucăriile ei: citim în cărţile cu imagini, modelăm cu plastilină, desenăm sau pictăm, inventăm jocuri noi, dansăm, facem o razie prin dulapul cu oale din bucătărie, ne dăm în leagăn, facem baie jucăriilor, organizăm o cursă de mașini, facem echitație cu oaia, calul, broasca țestoasă și măgărușul, înălțăm turnuri din cuburi, compunem melodii la instrumentele muzicale, cântăm la karaoke, potrivim piesele de lemn ale puzzle-urilor cu incastre, tăiem legumele din bucătăria puicii și le punem la fiert, jucăm un volei, fotbal sau baschet cu rotundele din dotare, facem o cursă prin casă cu motorul fără pedale.
Pe la 9 tati se pregătește de plecare și se duce la treburile lui, însoțit de o listă cu cele necesare pe care trebuie să le achiziționeze la întoarcerea în bârlog.
La 11 îi este servită domnișoarei masa de prânz, urmată îndeaproape de un somnic binemeritat.
Mami apucă să respire și ea nițel, mănâncă dacă are timp și mai lucrează la ce are ea de făcut în timp ce admiră fetița care doarme liniștită.
Ora 1 vine cu un căscat transformat în zâmbet și însoțit de îmbrățișarea caldă a lui mami care vine în întâmpinarea mânuțelor întinse spre ea.
În timp ce mami spală vase și mai trebăluiește prin casă, fetițul se agață de pantalonii ei și cere atenția cuvenită.
Ne mai drăgălim până la 2 când e ora gustării și apoi începe după-masa noastră distractivă. În funcție de ce avem programat pentru ziua respectivă facem sau primim vizite, ieșim la joacă în curte, mergem la plimbare, terorizăm cățeii, fugărim găinile și încercăm s-o convingem pe pisi să ni se alăture la joacă, udăm florile lui Auri, săpăm în grădina de legume a lui Dorin, măturăm curtea, stropim iarba cu furtunul, culegem floricele sau continuăm programul de dimineață, dacă afară e o vreme ploioasă și urâcioasă. În unele zile puica merge în vizită la bunici, în vecini, în timp ce mami mai apucă să se mai joace de-a adultul cu treburile ei.
Ora 5 este momentul care ne găsește pe toți trei acasă. Păpădia este invitată la cină, în timp ce mami și tati mai povestesc de-ale lor.
Seara o petrecem în camera Aniei, printre hohote de râs și jucării, toți la un loc. Bunicii vin și ei cu idei proaspete, neîncercate încă. Vara ne răcorim în curte, alături de cățeluși, la o limonadă cu mentă și-un firicel de vânt care se odihnește printre noi.
Ora 7 ne anunță că e timpul pentru lăpticul de seară și o porție ”sănătoasă” din desenele animate preferate ale puicii. Când sticla e goală și Ania începe să caște leneș a somnic, facem toaleta de seară a domnișoarei, alegem pijamalele, îl pupăm pe tati (care mai rămâne cu treburile lui) de noapte bună și plecăm la nani cu mami de mână.
Patul este martor tăcut al îmbrățișorilor noastre, al pupicilor, mângâierilor și poveștilor de peste zi. Visele sunt invitate să fie drăguțe, somnul lin și odihnitor. Ochișorii se fac tot mai micuți și în jur de ora opt, căsuța se liniștește și ea, odată cu somnicul păpădiei.
Mami își începe aventura târzie cu laptopul până în jur de 10 când așteapă somnul să se abată și asupra ei, alături de o carte sau un film văzut în întuneric.
Programul nostru zilnic a fost realizat în conformitate cu cerințele Aniei. Uneori i se face foame mai devreme, alteori vrea să adormă mai târziu. Noi credem că rutina o ajută pe păpădia noastră să anticipeze ce va urma, oferindu-i astfel securitate și puțină ordine în lumea asta atât de zbuciumată și fascinantă.
În plus, suntem racordați la organismul Aniei și la necesitățile lui care, fiindu-i respectate și repetate, vor face ca mesele să se desfășoare cu mult mai puține mofturi și somnul să poposească mai rapid pe genele moștenitoarei.
Programul este flexibil, se adaptează, evoluează și se transformă în măsura în care nevoile Aniei se modifică.
Mulți spun că ora opt de somn a puicii este mult prea devreme. Noi spunem că probabil așa este, pentru alți copii. Ania însă refuză să stea trează până la 10, ca să intre și ea în rândul oamenilor normali. Lucru care pe noi ne bucură tare pentru că știm cât e de important pentru păpădie, somnicul din acel interval orar.
Ăștia suntem noi. Nici mai buni, nici mai răi ca alții. Mi-e drag tare când văd cum unii părinți se aventurează cu puiul lor în cele mai năstrușnice experiențe ale vieții lor palpitante. Copilași care nu au auzit de program zilnic, care adorm pe unde-i prinde somnul și mănâncă ce și unde apucă. Cred că au multe lucruri frumoase de învățat din acest mod de viață. Îmi place să-i cunosc, să aflu multe de la ei, să-i admir. Asta nu înseamnă că îmi doresc să trăiesc ca ei sau că nouă ni s-ar potrivi acest mod de viață, la fel cum nici ei nu s-ar mula perfect în programul nostru. De asta-i lumea asta așa frumoasă: pentru că fiecare are dreptul să fie cine este.
Mă uit la ceas și zâmbesc: imediat se trezește Ania și-așa poftă mi s-a făcut de-o partidă de gâdilat, cu râsete de păpădie pregătită de distracție!!!
Sursa foto: http://www.gettyimages.com, https://www.pcog.org, http://www.kidzworld.com, http://www.cregoradventures.com
