Întotdeauna m-am văzut pe mine ca fiind o mare iubitoare de animale, dincolo de limita majorității, uneori. Asta însă până când fetița mea mi-a demonstrat ce înseamnă cu adevărat iubire necondiționată pentru animale. Păpădia nu este deloc discriminatorie, ca mine. Pentru ea nu există bariere, nu contează că șoriceii par a avea o viteză mult prea mare ceea ce îi face imprevizibili și periculoși, nu contează că reptilele au o piele ciudată care pare scârboasă în contactul cu pielea mea, nu contează că insectele sunt absurd de micuțe ceea ce le oferă capacitatea de a ți se stecura în nas ori ureche, ca și cum acesta ar fi scopul lor suprem.

Ania iubește toate animalele cu aceeași pasiune. Așa ne-am trezit noi, încet-încet, găzduind periodic melci și invitându-i la masa noastră (nu, nu ca delicatesă, ci ca oaspeți), salvând gândăcei care rămâneau înțepeniți pe spate, plimbând râmele prin curte cu mânuța ridicată mult, pentru o mai bună perspectivă și un confort sporit, transportând omizi de la Șoimuș la Deva ca să nu se simtă singure acolo cât stăm noi departe sau locuind cu o familie de păianjeni aterizați la noi prin scurgerea de la vană. Exact, în timpul șederii lor la noi în casă, în fiecare dimineață, eram nevoită să invit păianjenii pe marginea vanei ca să nu fie deranjați de dușul meu făcut sub privirile lor atente, să-i îmbii ușurel de la spate atunci când se opreau să admire priveliștea sau să-i transport cu binișorul spre un loc de siguranță.

Așa ne-am trezit noi, în urmă cu doi ani, cu rugămintea asiduă, neobosită și neîncetată de a deveni părinți de șopârle. Prima mea imagine a fost cu mine cățărată pe mobile în timp ce șopârla mă privește cu un ochi care nu transmite nicio emoție. I-am explicat aversiunea mea dar asta nu a înduplecat-o cu nimic. Mai mult, încurajările tăticului ei (un alt simpatizant al reptilelor) au însuflețit-o și mai tare.

Acum un an, prin verișorii ei, Ania a intrat în sfârșit în contact cu o șopârlă, agama cu barbă, de care s-a îndrăgostit iremediabil. Astfel, cerința ei primise un nume.

În ultimele două veri petrecute la Șoimuș, a povestit, hrănit, mângâiat, alintat și dezmierdat orice șopârlă care se găsea în trecere prin curtea noastră.

Acest parcurs ne aduce la momentul prezent când, în sfârșit, dorința Aniei a fost îndeplinită. Pe această cale, notificăm Jurnalul despre extinderea familiei de bază cu încă doi membri, agame cu barbă, fetița Tea și băiețelul Aniel-Dimitri (Aniel este decizia păpădiei pentru că vine de la Ania, Dimitri, bineînțeles a mea).

La câteva ore după ce le-a primit, Ania a declarat că dacă vor păți ceva, va fi foarte tristă pentru că ea ține foarte mult la ele. Și apoi am început să simțim zilnic, încă o dată, iubirea nemărginită a fetițului pentru animale: le mângâie, le alintă, le pune cu ea în pat și le acoperă cu grijă, le plimbă de colo-colo, le hrănește, le pupă pe bot, le distrează prin spectacole de dans sau teatru de păpuși, le descarcă aplicații pe tabletă ca să le stimuleze instinctul de vânători, le întâmpină cu un ”bună dimineața” spus cu sclipiri în ochișori și un zâmbet larg pe față, le sărută de fiecare noapte bună.

Cum fac eu față acestei noi situații? Incredibil de bine! Nu am nicio problemă cu pielea lor care e mai degrabă aspră decât lipicioasă, le ador când închid recunoascătoare ochișorii dacă le mângâi, mă amuză tare cu atitudinea lor miserupistă dar curioasă și mă trezesc luându-le în brațe și spunându-le:

-Ia zi, cine vrea o vrea o frunză de păpădie delicioasă?? Dă mama păpădie la Tea?

Deci, da, aș putea foarte bine spune și eu acum că dacă ar păți ceva, aș fi foarte tristă.

Trăim cu senzația că noi, părinții, suntem cei care își învață copiii despre căile întortocheate ale vieții. Propăvăduim cu elan concepte ca iubirea necondiționată doar ca să realizăm la un moment dat, că de fapt, păpădia este cea care ne învață cum se simte într-adevăr o iubire fără limite, ea este cea care ne învață despre acceptare, toleranță, empatie, generozitate și bucurie. Noi suntem doar norocoșii care au parte, zi de zi, de miracolul prezenței ei în viețile noastre.

O nouă lecție din înțelepciunea păpădiei
Tagged on:                                 

Leave a Reply

Your email address will not be published.