Recunosc, în fiecare zi stau ca la spectacol, mereu atentă să nu pierd vreunul dintre momentele cu care mă încântă actorul meu principal, păpădia. De cele mai multe ori, fie râd în hohote, fie mă emoționez profund. Uuuuf, ce dor îmi va fi peste ani de aceste zile minunate!
E dimineață, ne jucăm în camera ei. Enzo doarme (relativ) liniștit lângă noi. Eu sunt vocea lui Rainbow Dash iar fetițul a lui Pinkie Pie (cei mai noi ponei achiziționați). Decid că Rainbow vrea să se joace acum cu Enzo și încep să i-l trec pe la mustăți. Blândul nostru își ridică lent capul și mă privește nedumerit.
Urmărind scena cu atenție, Ania începe o intervenție domoală, cu voce blajină:
-Măi Rainbow Dash, nu îl deranja pe Enzo că e bătrânel sărăcuțul și vrea să se odihnească. Joacă-te mai bine cu mine, Pinkie Pie!
Profitând de acest moment, încerc un schimb de roluri, cu o voce plângăcioasă:
-Dar de ce mă cerți acuma așa??
Păpădia se uită uimită la mine și apoi îi explică serioasă lui Rainbow:
-Dar eu doar ți-am explicat, să știi Rainbow, eu te-am certat doar încet, așa cum face mami, eu nu te-am certat tare!!!
Râd și ies din rol:
-Dar cum e, iubirea mea imensă, atunci când cineva te ceartă tare?
Pe un ton țipător și care se vrea amenințător, înșiruie cuvinte indescifrabile, în timp ce ochișorii îi râd din suflet.
Altă dimineață. Am terminat sportul și mă îndrept spre duș. Ania decide că vrea să facă un caca la WC în exact acel moment. O las și trebăluiesc prin casă. Își duce singură scăunelul, se urcă pe el, aprinde becul, își așează reductorul și liniște vreo câteva minute. Se aude apoi apa și niște troncăneli indescifrabile.
Mă strigă fericită. În baie, hârtie igienică răsfirată pe jos, scăunelul mutat acum la chiuvetă, apă peste tot.
-Gata? o întreb veselă. Hai atunci să te spăl la funduleț.
Râde ghiduș și mă informează mândră:
-Dar m-am spălat singură deja, mami! Uite, verifică!!
Și-mi postează fundulețul rotunjor direct în față.
-Hei, super!! Ai reușit!! o laud eu încântată.
Se îndepărtează de mine scuturându-și apa de pe mânuțe în timp ce concluzionează fericită:
-Ania e mare acum! Nu mai are nevoie de mami! Mă descurc singură, mami, pentru că eu sunt grozavă!
Uitându-mă nostalgic după ea, vă jur că am văzut-o cum a mai crescut cu doi centimetri!
Uuuuf, ce dor îmi va fi peste ani de aceste zile minunate!
Sursa foto: boggiostudios.com
