Nouă și jumătate dimineața ne va găsi făcând același lucru: pregătindu-ne pentru mic dejun, doar eu și păpădia. Așezate la masă, cu scaunele față în față ”ca să ne vedem mai bine”, orchestrăm împreună acest moment special al zilei noastre.

Ritualul micului dejun implică multe obișnuințe: spălatul inițial pe mâini, așezatul la masă, în șir, al jucăriilor suficient de norocoase încât să fie invitate astăzi să ni se alăture, prăjitul de pâine în cuptor, împărțirea farfuriilor, tacâmurilor, a șervețelelor, a paharelor cu apă și, ulterior, a mâncării.

Apoi, începem festinul. De cele mai multe ori, vom povesti despre câte în lună și în stele, întâmplări din trecut, amintiri, momente haioase, nedumeriri, planuri de viitor. Împărțim generoase zâmbete, glume, vorbe de duh, veselie și iubire. Alteori ne vom întrece în jocuri inventate pe moment.

Câteodată însă, fetițul are chef să ne întindem la o bârfă și să pornim pe youtube video-urile și comentariile aferente, cu ”omul prost”. Este un obicei alocat doar mic dejunului, nu știu exact de ce.

Acest termen, prost, este unul pe care nu ni-l dorim în preajma nimănui. În general, evităm să ne referim la persoane ci mai degrabă la comportamente. Ca să-l excludem natural, fără forțări inutile care ar da naștere la încăpățânări, am încercat să-i explicăm inutilitatea:

-Nu există ființe proaste. Fiecare este foarte bun la ceva și mai puțin bun la altceva. Să fii prost înseamnă că nu știi să faci nimic: să râzi, să te bucuri, să înghiți, să iubești, să clipești, să respiri. Nimic-nimic!

Când am dat peste seria Kluna Tik, cu acele mâini (pentru că restul corpului nu apare) care mănâncă (prin montaj video, bineînțeles), sticle, farfurii, pensule, acuarele, vopsea, textile, hârtii și cam orice nu e comestibil, Ania a conchis victorioasă:

-Omul acesta este prost, mami!

Și uite așa, i-am acordat și acestui termen, singurul loc în care are dreptul să se desfășoare.
Când pornim seria Kluna Tik, ne trezim imediat ca în fața unui meci de fotbal sau a unui film horror prost realizat. Plescăind cu gurile pline de mâncare, țipăm entuziaste spre ecranul laptopului:

-Heeei, omul prost, ursulețul de pluș nu este mâncare! Vezi că vopseaua este toxică și o să te doară stomăcelul!! Nu bea apa în care ai spălat vasele!!! Heeei, cutia de conserve e prea tare ca s-o poți mesteca!!! Pensula este făcută din lemn: oamenii nu mănâncă lemne, fac dulapuri din ele!!

Și uite așa, pe lângă distracția aferentă, mai învățăm și câte una alta despre materii prime și diversele lor întrebuințări! Asta ca să vedeți și voi ce mic dejunuri educative organizăm la noi acasă!

Sursa foto: www.youtube.com

Mic dejun alături de păpădie
Tagged on:                         

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *