Odinioară, aveam dificultăți să-mi înțeleg prietenele care la ora 10 seara, dormeau buștean. Lasă-mă, prietene, în pace, că și eu am avut program de la 7 dimineața dar înainte de 12 nu mă culcam. Ok, eram in my 20’s, but anyway! Acum, lumea (inclusiv eu) se minunează de mine-mămică pentru că adorm lemn la 8 seara și nu mă trezesc deloc până a doua zi la 6 dimineața.
Așa că voi detalia puțin cam ce activități desfășor eu săptămânal:
-anul acesta am început treaba pe două proiecte cu fonduri europene: unul pentru combaterea abandonului școlar și altul pentru creșterea gradului de inserție a tinerilor pe piața locurilor de muncă prin implicarea agentilor economici, ceea ce înseamnă multe hârtii, planuri, fișe, acte, drafturi, rapoarte, fișe de pontaj, ședințe, întâlniri, sesiuni de informare și promovare, etc.
-2 ore pe săptămână predau liceenilor de la Sportiv discipline opționale în cadrul altui proiect, ceea ce înseamnă planificări, fișe și planuri pentru ore.
-o dată pe săptămână scriu un articol pentru Ziarul Hunedoreanului și pentru site-ul Ancheta de Hunedoara.
-zilnic scriu câte un text pentru acest minunat blog.
-am început recent un proiect personal prin care culeg date pe care încerc să le transpun într-o formă coerentă și cursivă.
-mă pregătesc pentru implicarea într-un nou proiect ce va începe anul viitor și pe care trebuie să-l structurez și să transmit o serie de informații pentru care trebuie să mă documentez.
-sunt și casnică în același timp, adică mă ocup de casă (aici, recunosc că mai primesc ajutor de la Florin și de la mama) și de făcut mâncare pentru trei burtici înfometate (aici mă mai ajută și tata).
-șiiii, cel mai important și minunat job dintre toate, sunt mămică full-time, cu toată îngrijirea puiului și cu toate jocurile de 1 la 1 presupuse în acest concept (exceptând câteva ore pe săptămână când prezența mea este necesară în alte locuri și atunci când păpădia nu poate să mă însoțească)
Partea frumoasă este că majoritatea activităților mele se pot desfășura în preajma păpădiei. Partea grea e că asta este o încercare în sine: să reușești să-ți duci o idee până la capăt în timp ce ești trasă de mână și ți se strigă în urechi ”Hai, mami, lasă treaba și vorbește acum cu cățelușii!”, ține mult de o sănătate mintală imperioasă, de echilibru și adaptabilitate, care nu vin întotdeauna cu ușurință. Dar nu aș da acest timp împreună pentru niciun birou fandosit dar lipsit total de cel mai dulce și important glas din univers! Pentru sănătatea mintală s-au inventat nopțile lungi, liniștite și pline de somn!
Sursa foto: www.thecrazymamadrama.com
