Ca adolescentă, mă regăsesc mult în Daria, nepoțica noastră. Poate și pentru că e slăbuță și delicată cum eram și eu pe atunci (și am redevenit iar mai târziu). Poate și pentru că simte nevoia să fie nonconformistă, să-și proclame răspicat statutul de adult, să-și exprime vestimentar, principii de viață, să facă lucruri care nu sunt neapărat pe placul adulților ca să-și marcheze individualitatea și puterea de a spune nu, să se tundă scurt la baza capului (pe vremea mea, cea mai mare cutezanță pe care am încercat-o a fost multipiercingul urechii și aplicarea unui cercel în nară, fără inserție). Poate și pentru că sub încrederea în sine și puterea personalității se află și multă sensibilitate. Poate și pentru că, la un moment dat, a cochetat cu ideea de a studia psihologia în facultate.
Cu toate acestea, sunt și alte lucruri noi pe care le admir la Daria. Pe lângă că e frumoasă tare (doar fii-mea seamănă cu ea), mi se pare mult mai înfiptă și mai prezentă în realitatea adulților decât am fost eu (noi). Poate este o caracteristică a generației lor dar cred că are și ea o capacitate mai mare de a traduce adecvat situații și relații sociale, de a se implica, de a se impune, de a găsi soluții. Și asta cred că o va ajuta foarte mult în drumul de om mare pe care tocmai a pășit.
Sunt totuși subiectivă și trebuie să recunosc că cel mai mult iubesc la ea relația pe care o modelează cu păpădia noastră. Încă de când s-a născut fetițul, Daria și-a dorit să-i fie aproape. A luat-o fără teamă în brațe, a venit la noi s-o viziteze, i-a dat să pape, a legănat-o și a plimbat-o neîncetat. Îi face toate poftele, se joacă cu ea, îi face cadouri și o drăgălește cu foc. Are o capacitate imensă de a iubi, o naturalețe în joc care nu-i știrbește însă nicio secundă din feminitate, ba mai mult, o îmbogățește și mai tare. Unde mai pui și că e dispusă să-și împartă ocazional iubitul cu păpădia, ceea ce o clasează instant în topul preferințelor fetițului.
Astăzi, Daria împlinește 18 ani, ceea ce, deși nostalgic, mi se pare că e doar o formalitate pentru că ea s-a transformat demult într-un om mare și minunat. Are toate atributele să valseze grațios și elegant prin viață, așa că tot ce-i mai putem dori noi, este sănătate și noroc. De restul, se ocupă deja singură. Nouă însă ne dorim viață lungă, să avem ocazia să o admirăm din umbră.
La mulți ani, fata noastră dragă! Te iubim enorm, suflet frumos! Să-ți croiești viața așa cum dorești dar, dacă se poate, cât mai aproape de noi! În frunte cu păpădia, te îmbrățișăm și de pupăcim cu foc!
Sursa foto: Din arhiva personală, pe când Ania avea o lună și trei zile.
