Iubirea este egoistă! Cred că sunt foarte puţine persoanele care sunt atât de evoluate spiritual încât să poată iubi altruist şi dezinteresat. Să iubească genul acela de iubire din filme, în care să-l laşi bucuros să plece pe cel iubit, dacă va fi mai fericit departe de tine, chiar dacă asta înseamnă că-i vei duce dorul.
Nu, nene, noi iubim pentru noi! Vrei să pleci? Nu-mi mai eşti de folos? The hell will rise! Voi abate asupra ta potopul răzbunării până nu va mai rămâne niciun fir de iarbă verde între noi.
Îl iubim pe celălalt pentru cum ne face să ne simţim, pentru starea de bine pe care o aduce cu el. Îi iubim calităţile pentru că asta ne face să arătăm bine în ochii celorlalţi.
Îi vom detesta caracteristicile care intră în conflict cu ce ne dorim noi, caracteristici pe care le vom numi defecte şi pe care vom încerca cu orice fibră a fiinţei noastre să le schimbăm. Nu putem iubi ansamblul ci doar ceea ce ne convine nouă. Putem însă învăţa să tolerăm defectele ca să nu pierdem starea de bine.
Vrem să menţinem starea de bine cât mai mult timp şi de aceea ne dorim permanent prezenţa celuilalt în viaţa noastră. De aceea îi vom duce dorul când este departe.
Când starea de bine va dispărea, vom încerca s-o regăsim folosindu-ne toate resursele noastre. Vom căuta la infinit simţirea de la început şi vom trăi o perioadă în umbra amintirii ei. Vom accepta cu greu că ea a dispărut şi vom încerca să ne simţim mai bine, răzbunându-ne pe cel care ne-a furat-o.
În aceste condiţii, it’s safe to say că eu iubesc, iubesc, iubeeeeeeesc … aerul condiţionat!!
Înainte, pe vremuri de căldură intensă, eram mereu nervoasă, iritată, obosită. Starea de inconfort constant mă epuiza.
De când el a apărut în viaţa mea, păsărelele au reînceput să cânte, izvoarele să susure şi stelele să danseze! Aş sta îmbrăţişată în răcoarea lui toată vara asta toridă.
The way he makes me feel … nu poate fi descris în cuvinte. E fericire în stare pură! Ies în dogoarea de-afară doar cât să-i pot spune căldurii:
-Habar n-ai tu cine mă aşteaptă pe mine acasă! Nu te vei putea niciodată compara cu el!
Când am fost plecaţi la munte mi-a fost atât de dor de el încât am redevenit nervoasă, iritată, obosită.
Probabil că la iarnă, atunci când o ferestră deschisă mă va face să mă simt la fel de bine cum o face el acum, eu și aerul condiționat vom fi doar prieteni. Dar ăsta e un lucru pe care oricine intră într-o relație, trebuie să și-l asume. Cu siguranță a auzit și el de o iubire de-o vară. Îl voi lăsa în continuare să mă privească când trec pe lângă el și vom avea mereu amintirile de neuitat ale unei veri însorite. Și cine știe ce ne aduce vara care va urma!
Din fericire, păpădia l-a acceptat imediat şi-l iubeşte la fel de mult ca mine. Somnul ei a devenit lin, frumos şi odihnitor.
Ceva probleme avem cu Flori care şi-a scos de la păstrare pijamaua de iarnă şi a mai pus două pături pe el. Când trece prin raza lui mârâie şi se răsteşte la el, strănutând sănătos. Sincer, eu însă cred că e doar puţin gelos!
So, here’s to a love well lived and a long and prosper life together!
Sursa foto: https://thoughtcatalog.com