Scris în 31 martie 2017
Doar pentru Ania:
Vrei să știi cum mă faci tu veselă pe mine în fiecare zi, acum, la fix doi anișori?
S-o luăm de dimineața, de la trezire. Te ridici în fundic, mă atingi delicat și repetat cu un degețel pe față și mă chemi cu cea mai dulce voce posibilă: Mami!
Când dai cu ochii de tati sau când ți se face dor de el, vii cu telefonul în mână, la mine și-mi spui cu aceași voce dulce: Tati!
[maxbutton id=”65″] cu cea mai mare poftă atunci când ceva te amuză tare și uneori te lovești și cu mâna pe burtică a ”ce m-am mai distrat”.
Când ți se face foame, trântești ușa frigiderului de perete și începi să ridici și să arunci capacele oalelor în căutarea unor comori culinare nemaiîntâlnite. Guști cu grijă, doar puțin cu limba și dacă rezultatul e satisfăcător, te întorci mereu și mereu la sursa plăcerii gastronomice.
Ești îndrăgostită de apă și de pisici.
Apa adori să o plimbi în găletușe, să faci baie (te convingem cu greu să ieși din văniță), să o manevrezi în chiuveta de la bucătăria ta unde mereu ai câte ceva de spălat, să o torni dintr-o stropitoare în alta, până te decizi cu care să uzi, într-un final, florile. Te fascinează bălțile care se formează după ploaie și pe care simți nevoia imperioasă să le încerci. Te joci la chiuveta din baie până nu mai există locșor uscat pe hainele tale. Bei apa în toate modurile posibile: din cană, din castronel, jucării sau orice recipient care poate reține apa, cu paiul, cu lingurița, cu lingura de lemn, cu polonicul, licăită ca pisicile, direct cu gura, sorbită de pe periuța de dinți sau linsă de pe mâini.
[maxbutton id=”66″] te fascinează oriunde le vezi: pe stradă, la televizor, pe youtube, la bunici, în cărți, jocuri și desene animate. Știi exact ce jucării sunt bune pentru pisici și cum să te joci cu ele, știi cum să le mângâi (deși asta o faci destul de rar), știi locurile unde le place să se ascundă când uraganul numit Ania, se abate asupra lor, știi cum se simt gheruțele lor pe pielea ta. Îți arăți dragul pentru ele puțin cam posesiv și intimidant, ceea ce o face pe pisi noastră să fugă de tine prin curte, lăsându-te cu regrete în priviri. Dar te întorci repede spre altă activitate cu promisiunea că o vei prinde tu, într-o zi. Până atunci, te joci cu mami de-a pisicuța și ceri mângâieri, jucării, alinturi sau apă din castronel.
Când nu dorești ceva ești foarte categorică: un răspicat nu-nu însoțit de o scuturare fermă din căpșor.
Cunoști utilitatea majorității obiectelor din casă și de-afară. Dacă dai din întâmplare peste un obiect necunoscut, îi găsești întrebuințări la care eu sigur nu m-aș fi gândit.
Când mami are treabă la bucătărie, te apuci și tu de lucru în jurul ei, cu oalele și ustensilele nou achiziționate. Nu s-a întâmplat de puține ori, ca vreuna din acele ustensile să ți se pară complet inutilă și să-i decizi sfârșitul tragic.
Când ești în impas și strigatul lui mami nu ajută, găsești întotdeauna o soluție inventivă care mă face atât de mândră de tine.
Îți place să fii creativă: desenezi, pictezi, inventezi, decorezi (așa ne-am ales cu o minunată pictură murală pe peretele din bucătărie și cu un model abstract lansat cu ojă, pe covorul din living).
Cunoști telefonul meu mai bine decât mine (mi-a luat ceva timp până să descopăr noi și noi căi de a-mi proteja contactele de un apel de ”bună dimineața”, duminica, la răsăritul soarelui). Ai cel mai fermecător și delicat mod de a naviga prin meniul telefonului, cu degețelul mic arcuit.
Când dai peste vreun os sau o bucată de pâine, rămase de la prânz, te repezi spre ușa de la intrare, strigând : Cuți-cuți-cuți! Cățeii îți sunt întotdeauna recunoscători, cu dat din coadă și lins pe mânuțe.
Dansezi, cânți, probezi haine în cel mai fascinant mod posibil, îmi spui povești din cărțile tale, alergi, sari, te cațeri și mai ales, râzi foarte mult.
Seara, la [maxbutton id=”67″], avem întotdeauna [maxbutton id=”88″] nostru. Mai întâi îi strigi lui tati (care mai rămâne la calculator) un Pa-pa! de noapte bună și-i arunci un pupic fugar pe nas. Odată ajunse în pat, începem distracția: joaca de-a pisi și de-a cuțu, călăritul lui mami, datul pe toboganul improvizat din picioarele lui mami, speriatul lui mami cu mânuțele ridicate amenințător în aer și sunete guturale neidentificabile, urcatul și coborâtul obiectelor împrejmuitoare patului, iluminatul tavanului cu steluțe strălucitoare ce țâșnesc din burta mielului cântăcios. Urmează etapa a doua (preferata mea) cu pupici și îmbrățișări de noapte bună pentru mami. Apoi începi să recapitulezi încet, să n-o trezești pe mami care se face că doarme, toate cuvintele nou achiziționate. Sunt strigate, pe rând, toate animalele, sunt numărate degețelele (până la trei), mami și tati nu lipsesc de la apel și vorbești mult despre tot ce ți s-a întâmplat ție în ziua care tocmai s-a încheiat. Ciudat lucru, dar în această etapă o auzi pe mami, destul de des, râzând în vis. Somnul poposește și pe pleoapele tale care devin tot mai grele dar te lupți cât poți cu el, murmurând ceva ce poate ți se șoptește din visul care te cheamă la joacă.
Eu rămân așteptându-te, pentru o nouă zi, plină de zâmbete și culoare.
La mulți ani, iubirea mea mare-mare!
Sursa foto:www.google.ro
