Cu mândrie spun asta, din 2 ianuarie 2018, zilnic (exceptând o săptămână de pauză când am fost la mare), fac sport. Am trecut de la 2 ore la jumătate de oră și am practicat o multitudine de soiuri: taebo, cardio, pentru musculatură, yoga.

Cea mai frumoasă parte a acestei povești este că am introdus acest concept și în viața păpădiei. Orice referință la sport în conversații, la televizor, la cei din jur, se va oglindi imediat și în mine. Am devenit astfel acea Simona Halep a familiei Oana, care pe ploi, furtună, arșiță și vreme blândă, face sport mereu (în confortul casei sale), niciun sacrificiu nefiind prea mare, nicio dimineață prea somnoroasă, niciun obiectiv prea greu de realizat.

Păpădia este cea mai mare susținătoare a mea, care însă nu se mulțumește doar cu statutul de fan înfocat ci mi-a devenit și colegă de sport. Când o apucă pe ea cheful, mă provoacă la niște exerciții pe care le-a reținut cu precizie din programul meu zilnic:

-Hai, mami, fă sport cu Ania!

Va exersa apoi câte o cumpănă (învățată de la bunici) în drum spre cățelușii ce o așteaptă ordonați pe canapea, o piruetă grațioasă, în timp ce ronțăie elegant o felie de măr, o rostogolire înainte spre brațele întinse ale lui mami ce o așteaptă să o ducă la băiță.

De undeva (nu de la mine, pentru că nu am mai practicat așa ceva dinainte de a se naște fetițul), și-a însușit și poziția de meditație, cu mânuțele împreunate la piept, cu care mă cheamă spre o experiență spirituală împreună cu un Ommmmmmmm prelung și cântat.

Pe trambulina verii noastre de la Șoimuș, am învățat-o toate exercițiile pe care le predam eu piticilor de ciclul primar la orele de educație fizică și sport: pas sărit, pas săltat, mersul piticului, mersul uriașului, săritură cu genunchii la piept, rostogoliri, etc. Mi-e dor tare de acele momente de eliberare totală, atunci când nicio firimitură de râs nu mai poate rămâne înfrânată în tine.

O tanti de la televizor ne învață acum ce exerciții sunt bune pentru dezvoltarea musculaturii brațelor. Ania remarcă fericită:

-Uite, fetița aceasta face sport ca mami!

Mă umflu mândră în pene și privesc încântată în jur, să văd cine mă mai remarcă. Dau însă peste o privire de păpădie ce așteaptă ceva neidentificabil, nițeluș cam iritată. Probabil mi se citește nedumerirea pe față pentru că fetițul clarifică imediat situația:

-Și ca Ania, mami! îmi spune cu reproș.

Aha! Deci nu era un moment de preaslăvire a lui mami, era momentul când noi două ne complimentam reciproc. Iartă-mă, fetiț! Aburii celebrității mi-au întunecat puțintel judecata! Mai presus de orice, sportul este despre conexiunea minunată dintre noi două!

Sursa foto: freedesignfile.com

 

 

Conexiune cu o păpădie prin sport
Tagged on:                     

Leave a Reply

Your email address will not be published.