Deşi au trecut doar câteva luni, mi se par îndepărtate ca un vis vremurile când Ania adormea doar legănată în cărucior sau în braţe. Acum totul se petrece uşor şi rapid: ne punem amândouă în pat, ne giugiulim 5 minute şi imediat apoi păpădia adoarme liniştită. O perioadă după ce a adormit, pot să mă desprind de ea şi să-mi văd de treabă dar dacă se trezeşte şi nu mă găseşte lângă ea, fie pleacă să mă caute, fie mă cheamă supărată sau plângând. Ceea ce mă „obligă” pe mine să iau o pauză şi să mă relaxez cu un film lângă fetiţ în pat.
Aseară puica însă nu a reuşit să adoarmă şi a vrut să o iau în braţe. Am coborât din pat, păpădia şi-a înfăşurat strâns mânuţele în jurul gâtului meu, picioruşele în jurul taliei şi şi-a lăsat capul într-o parte pe umărul meu. Am legănat-o aşa uşor preţ de câteva minute până când s-a liniştit, apoi, cu ea înfăşurată în jurul meu, m-am aşezat înapoi în pat şezând, sprijinită de perne. Fetiţul a început să cerceteze ce am pe sub maieul cu care dorm. Am mângâiat-o uşurel pe spate. M-a mângâiat şi ea delicat pe umăr. M-am oprit crezând că o conturb de la somnic dar m-a informat imediat: „Nu, mami, mangane pate!”. Aşa că am continuat s-o alin uşurel. Încet-încetişor, căpuţul Aniei a început să devină mai greu şi să alunece uşor de pe umărul meu, ca urmare, am început şi eu să alunec în direcţia opusă, ca să menţin echilibrul. Mulţumesc, cu această ocazie, poziţiilor de yoga pe care le-am exersat şi care mi-au dat puterea să menţin o postură deloc confortabilă.
În liniştea care ne-a cuprins, am reuşit să aud inimioara păpădiei bătând la unison cu a mea şi asta mi s-a părut cea mai minunată muzică din lume. Am stat aşa cu ea dormind pe mine mult după ce respiraţia fetiţului a devenit regulată şi mi-am amintit exact ce simţeam când puiul meu era bebeluş şi stăteam cu ea dormind pe mine şi câte trei ore nemişcată, nedorindu-mi să fiu în niciun alt loc de pe pământul ăsta. Doamne, tare dor mai îmi era să simt atât de aproape un somnic de fetiţ care-şi găseşte liniştea adânc înăuntrul sufletului meu!
