Dacă vi se face poftă tare să mâncați macaroons și soțul refuză să vi le livreze urgent la domiciliu pe motiv că are treabă și că trebuia să profitați de aceste cereri când ați fost însărcinată, vă recomand eu cu drag o rețetă de bezele cu aromă de migdale. Nu are nicio treabă cu gustul de macaroons dar se face de 1 763 000 de ori mai ușor și mai rapid. Asta, bineînțeles dacă nu vă aflați singură acasă cu o puiuță de doi ani și sunteți pe cale să vi se întâmple o serie de aventuri neprevăzute.
Ingredientele sunt puține la număr:
-4 albușuri de ou (din experiență, eu zic că ar fi mai sigur dacă ați avea 8)
-Jumătate de flacon de esență de migdale
-225 g de zahăr tos
-Un praf de sare
Pasul 1:
Pentru că aveți o obsesie cu prospețimea ouălor, luați fetițul la subsoară (că doar n-o s-o lăsați singură în casă) și porniți împreună spre cotețul găinilor să cercetați îndeaproape cuibarul. Dați aici peste o găină roșcovană care șade confortabil. Vă retrageți tiptil în timp ce murmurați niște scuze:
-Îmi pare rău, mă iertaţi, n-am ştiut că sunteţi ocupată că nu vă deranjam! Faceţi-vă treaba în continuare şi permiteţi-mi să vă spun că suntem foarte, foarte mulţumiţi de serviciile voastre! Spor la ouat!
Pasul 2:
Alegeţi cele mai proaspete ouă din frigider, separaţi albuşul într-un vas adânc, înarmaţi-vă cu blenderul vertical şi începeţi procesul de batere a albuşurilor. Aflaţi cu uimire că nu e chiar aşa uşor cum aţi crezut, deja v-a obosit mâna deşi nu faceţi altceva decât să staţi cu un băţ în mână şi aţi împroşcat cu albuş toate obiectele înconjurătoare. Coborâţi cu vasul pe covor (de a cărui curăţare este soţul responsabil) şi încercaţi aşa. Între timp Ania hotărăşte să vă ajute şi vă aruncă şi o mânuţă de mălai peste albuşurile prea albe. Vă uitaţi instantaneu spre dulapul unde ţineţi mălaiul ca şi cum refuzaţi să credeţi că acesta se odihneşte acum în munca depusă. Da, e deschis dulapul. Excludeţi şi varianta cum că ar fi un soi de albuş gata bătut, aruncaţi conţinutul şi treceţi la pasul următor:
Pasul 3:
Cu puica la subsoară, purcedeţi spre bucătăria bunicilor de unde vă întoarceţi încărcată cu una bucată fetiţ care ronţăie nişte cereale găsite prin cămară, 4 ouă proaspete, un mixer imens şi automat care vă promite că va face treaba în locul d-voastră şi o pungă de zahăr pentru că pare mai fin decât ce posedaţi voi.
Pasul 4:
Repetaţi operaţiunea de la pasul 2, doar că acum lăsaţi mixerul să-şi facă de cap cu albuşurile agresate. După ce aruncaţi un praf de sare în vas, vă puteţi relaxa cu o revistă şi un ceai. Sau puteţi face ce am făcut eu: să staţi cu puica în braţe pentru că vrea cu orice preţ să vadă ce ştie să facă hardughia nou achiziţionată. Aţi spune că s-a plictisit repede să se uite cum se învârt paletele, dar v-aţi înşela.
Pasul 5:
Când s-a întărit albuşul, puneţi esenţa de migdale şi presăraţi două linguri de zahăr şi încă o mânuţă de doi anişori, şi lăsaţi să fie amestecate până se topeşte zahărul. Repetaţi operaţiunea până când nu mai aveţi cu ce. La final, albuşul trebuie să fie tare şi să nu cadă când întoarceţi bolul.
Pasul 6:
Pentru că nu le aveţi cu preparatul de dulciuri şi deci vă lipsesc şi gadgeturile necesare, luaţi păpădia la subsoară şi plecaţi în căutarea unui spriţ cu care să formaţi în tavă bezelele, spre bucătăria expertei în acest domeniu, Auri (bunica maternă). După o răscoală printre ustensilele din dulap, vă întoarceţi acasă şi-i telefonaţi lui Auri ca s-o întrebaţi unde ţine şpriţul. Vă întreabă dacă vi s-a făcut dor de un păhărel de vin. Râdeţi şi clarificaţi confuzia. Vă anunţă că nu mai posedă aşa ceva de ani buni.
Pasul 7:
Puneţi compoziţia de albuşuri într-o pungă căreia îi tăiaţi un colţ şi ornaţi frumos tava acoperită cu hârtie de copt. Băgaţi tava în cuptorul preîncălzit la foc mic (110 grade) pentru o oră, o oră şi jumătate.
Pasul 8:
Ieşiţi cu Ania în curte la joacă.
Pasul 9:
Vă întoarceţi după o oră şi începeţi să deschideţi cuptorul din 2 în 2 minute ca să verificaţi consistenţa bezelelor sau mai bine zis pentru că nu mai puteţi de poftă şi de nerăbdare.
Pasul 10:
Opriţi cuptorul şi lăsaţi bezelele să se răcească înăuntru.
Pasul 11:
Oferiţi fetiţului o bezea în timp ce d-voastră înfulecaţi 5.
Pasul 12:
Respiraţi uşurată când fetiţul vă refuză. La cât zahăr aţi pus în compoziţie probabil l-ar fi recuperat pe tot cel pe care nu l-a mâncat până acum.
O altă variantă a acestei reţete ar fi ameninţarea soţului până apare la uşă cu macaroons-urile cerute sau plecatul cu păpădia spre magazin. Deşi ambele sunt mai rapide, niciuna nu e atât de palpitantă. Poftă bună cu peripeţii s-aveţi!