Scris în 19 noiembrie 2016

Am și eu o curiozitate idioată: oare ce le trece prin cap, părinților care încă se mai ascund după deviza că ”bătaia e ruptă din rai”, atunci când văd frumoasele noastre știri actuale, cu adolescenți care se killăresc și se umilesc între ei? ”Las’ că și io mi-am luat-o pe cocoașă și uite ce bine am ajuns!”.

Pe bune?! D-aia când furia ți se urcă la cap și n-o poți gestiona, lași corpul să acționeze în locul tău? D-aia te bâlbâi când trebuie să vorbești cu o autoritate? D-aia iei totul personal și la cel mai mic gest de nedreptate, care crezi că ți se face, reacționezi violent, simțind nevoia să te aperi? D-aia când stai doar tu cu tine și lași masca de putere și apărare deoparte, te simți mic, mic de tot și insignifiant?

Îți crești copilul să fie pregătit pentru vremurile astea dure: ”Să nu-mi vii acasă bătut!! Mai bine dai tu primul!”

Pe bune? Și când o să-ți vină copilul acasă bătut de o gașcă de pasiv-agresivi, care au îndurat destul și-au zis ”Ho” exact în fața tupeului copilului tău, ce-o să faci?

”O palmă n-a omorât pe nimeni”. Poate. Eu sunt doar curioasă ce-ai face tu dacă șeful tău ți-ar arde o palmă, în toiul ședinței, pentru că tocmai ai îndrăznit să-ți emiți părerea. Sau dacă șeful poliției ți-ar altoi una peste meclă, pentru că ai traversat prin loc nepermis. Hei, ce dacă te grăbeai, e pentru binele tău, pentru siguranța ta.

Cum ai reacționa? Ai pleca privirea și-ai zice că are dreptate să te pedeapsească? Sau poate ai lovi înapoi? Vezi tu, aici e buba. Puiul ăla mic nu poate să dea înapoi. Dar tu știi asta, nu-i așa? Știi cât ești de puternic și ce frică inspiri.

Cu siguranță știi că nu, nu e respect. E doar un comportament învățat. Tocmai ți-ai învățat copilul să nu gândească pentru el, că o faci tu în locul lui. Să nu te plângi în câțiva ani, când nu-ți va mai conveni situația.

Și nu te consider un animal. Animalele nu au opțiuni, nu pot alege. Ele au instinct. De supraviețuire, în cele mai multe cazuri.

Nu vorbesc despre generațiile trecute care așa știau că e bine și care credeau că fac asta pentru binele copilului.

Vorbesc despre tine, cel actual, cu acces la informații. Despre tine cel care ai rămas prins într-un moment din trecut căruia refuzi să-i dai drumul. Vorbesc despre incapacitatea de a evolua, ca spirit și ca om.

Inteligența se exprimă în capacitatea de adaptare într-un mediu nou, unde nu se cunosc soluții algoritmice.

Știu că ”pe vremea ta” mâncai fructe nespălate și uite ce sănătos ai crescut. Cumva, însă, mă îndoiesc că le luai de pe rafturile supermarketurilor și mai am și vaga impresie că puii și porcii ți-i mâncai din ograda bunicilor.

Planeta noastră-i minunată, dar încearcă să-i crezi pe alții, mai școliți în domeniu, care zic că e ”ceva” mai poluată decât era ”pe vremea ta”. Sau, cel puțin, încearcă să-ți amintești când ai rămas, în copilăria ta, ”blocat în trafic” sau când înotai vioi prin râurile și lacurile patriei, acompaniat de peturi , cutii de conserve și ulei de motor.

Și dacă tot nu mă crezi, dă o raită prin spitale, să vezi câți copii și adolescenți sunt internați cu boli despre care tu ai aflat de-abia când erai adult.

Tu alergai liber, toată ziua, cu cheia de gât? Și nu te-ai întâlnit din întâmplare cu vreun pedofil, nu-i așa? Erau și atunci dar nu erau mediatizați? Habar n-am. Dar tocmai pentru că acum știu de existența lor, n-ar trebui să fac oare ceva în această privință?

În ciuda a tot, nu-mi voi crește copilul cu teamă de nimic. Îmi voi crește copilul informat și-l voi ajuta să găsească singur soluții pentru orice situație. Îl voi crește empatic, îl voi crește să vadă binele și frumosul din oameni. Asta e alegerea mea.

Tu vrei să rămâi prins în trecut? E alegerea ta. Poate că acolo te simțeai mai confortabil, poate atunci îți era mai bine, poate nu faci față realității de-acum, poate nu poți să ieși de-acolo singur.

Dumnezeule, învață-mă să accept lucrurile pe care nu le pot schimba. Deși încerc.

Cel puțin sper să o învăț, cu această ocazie, ceva pe Ania: când ești furioasă, scrie-i lumii, iubire! Poate te va auzi cineva, sau poate nu. Dar nu ține în tine, puiul meu, și nu te răzbuna pe alții, doar pentru că poți!

Sursa foto: familyrelation.org, www.shutterstock.com

Bătaia NU e ruptă din rai
Tagged on:                             

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *