A sosit și ziua cea mare când Moș Nicolae ne lasă cadourile în ghetuțe. Recunosc, am așteptat-o mult! Am creat atmosfera magică de sărbători, am pus cântece de iarnă, am împrăștiat lumânări electrice, felinare și instalații prin casă, am așezat cele trei perechi de ghetuțe în geam și le-am verificat apoi constant să vedem dacă a venit Moșul sau nu. Ne-am asigurat că știe exact ce așteptăm de la el, și pe ultima sută de metri, strigându-i pe geam, spre cer, ce ne dorim și fluturându-i scrisoarea desenată.

Apoi s-a întâmplat minunea, momentul acela special când vezi bucuria pură din ochișorii păpădiei. Așa o explozie de emoții manifestate exprimă puiul nostru că este un spectacol emoționant doar s-o privești: îi sclipesc ochii, țipă, sare, râde în hohote, desface cadourile nerăbdătoare cu mânuțele ei pricepute și cu o forță izvorâtă din momentul pe care îl trăiește, ne îmbrățișează și ne pupă fericită. Își ia apoi pe rând jucăriile și le analizează pe toate părțile, le probează, le strânge în brațe, le prezintă celor mai vechi și ne cheamă și pe noi spre bucuria ei:

-Mami, tati, hai să vedeți cum mi-a adus mie Moșul pe Ryder și Everest și Tracker și pe roboțelul cu telecomandă (deși el nu fusese în scrisoare dar a poposit în ghetuțele de la Auri și Dorin). A știut exact ce mi-am dorit eu!

Anul acesta am decis să nu facem poze de Moș Nicolae pentru că am vrut un moment numai al nostru. Atunci când ești cu aparatul în mână sau conștient de prezența lui, parcă un val de magie se mai risipește puțin în eter și noi ne-am vrut toți acolo, implicați și bucuroși, în intimitatea noastră. Sper ca acest text să-i povestească puțin păpădiei despre cum a fost simțit Moșul ei Culae de la 3 anișori.

Știu că amintirile dispar, pălesc sau rămân ascunse adânc în subconștientul nostru, însă foarte mult mi-aș dori ca ele să urce încet spre cer și să ne aștepte acolo cuminți și intacte, pentru că tare mult mi-ar mai plăcea să-mi petrec eternitatea citindu-le pe rând, din nou și din nou, încet și pe-ndelete, fără să mă mai grăbesc spre niciunde. 

Sursa foto: www.catholic.org

 

 

Amintiri neatinse și un Moș Nicolae bucuros
Tagged on:                                 

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *