Acum un an povesteam despre păpădia mea care urma un curs intensiv și autodidact de limba engleză. Acum vreo câteva săptămâni vorbeam despre faptul că deși sufăr de deformație profesională și mă întreb dacă nu ar trebui să o învăț
Ania vorbește în engleză aproape la fel de mult ca și în română. Știe culorile, animalele, figurile geometrice, legumele și fructele, obiecte, fenomene ale naturii, expresii și o grămadă de alte lucruri în limba engleză, fără să o fi învățat
Sunt la laptop, caut să văd când se lansează ultimul film al lui Woody Allen. Păpădia vine la mine cu un castronel în braţe şi mă informează: -Mami, am angli ţacă! adicătelea I’m hungry îngheţată sau îi e foame de
-Ania, ce-i asta, iubirea mea? -Duccck! -Da, păpădie, așa o numesc englezii. Noi însă îi spunem rață. Vrei să-i spui și tu rață? Se uită încruntată la rățușca ce, apăsată pe burtică, măcăne strident, din jucăria primită în dar de
Scris în 19 ianuarie 2017 Bilanț la-nceput de 2017: Pe lângă banalul ”ma-ma”, ”ta-ta”, decisivul și de netăgăduitul ”nu-nu” a.k.a. ”NU-NU-NUUUU”, mult-strigatul toată ziua prin casă ”pisi” a.k.a. ”pisisica” a.k.a. ”MI-aaaau”, precum și ”I-ha-ha-ha-ha” a.k.a. ”cauu” a.k.a. ”nclo-nclo-nclo” (a se