Ania îşi iubeşte toţi căţeluşii din Patrulă. Fiecăruia îi acordă timp, importanţă şi afecţiune. Însă o legătură mai aparte are cu Chase-poliţistul. Poate se regăseşte mai mult în el, poate acesta are mai multe caracteristici ce îi plac păpădiei sau poate pur şi simplu este mai amuzant.

Vânătoarea pentru cadoul de Moş Crăciun a început deja dar fetiţul stă foarte prost cu răbdarea. Degeaba îi tot explicăm că Moşul este cel care-i va aduce cadoul mult-iubit şi că mai e puţin până atunci, pentru că ea insistă că şi-l doreşte pe Chase exact acum, în acest moment. Cum nu are percepţia timpului, cum nu ştie încă cine e Moş Crăciun şi nu se poate raporta la o experienţă pe care să şi-o amintească, are dificultăţi în a accepta această aşteptare. Aşa că noi căutăm metode să o ajutăm.

Am încercat să-i arăt un filmuleţ cu Moşul care lucrează jucăriile în atelierul lui şi apoi zboară în sania fermecată trasă de reni şi aduce cadouri tuturor copiilor. A privit curioasă şi a ascultat cu atenţie până i-am arătat sacul dolofan al lui Moş Crăciun şi i-am spus că în Ajunul Crăciunului va fi şi Chase-ul ei acolo. Atunci a început o mare dramă plouată cu lacrimi pentru că nu reuşea să-l scoată pe Chase din sac prin ecranul telefonului. „Acum” a devenit din nou dureros de necesar.

Am abandonat această abordare şi am trecut la scrisoarea pentru Moş. În timp ce scriam cu voce tare doleanţele păpădiei, ea repeta hotărâtă după mine cuvintele cheie: Chase, avion, Moş Crăciun, Ania. La final, ca să fim sigure că Moşul înţelege perfect mesajul i-am făcut şi un desen cu Chase şi avionul (recunosc, nu foarte reuşit) dar tati a fost impresionat de asemănare. Refuz să mă gândesc cât de jos îi erau setate aşteptările dacă i-a plăcut desenul acesta. Fetiţul a insistat să-i scrie şi ea ceva lui Moşul cu creioane colorate, în limbajul lor secret, indescifrabil pentru ochi profani. Am pus scrisoarea pe frigider s-o vadă Ania mereu şi am crezut că mi-am terminat treaba. Păpădia însă a apărut imediat cu un Zuma care avea şi el nevoie de scrisoarea lui proprie.

Solicitările cu mânuţele goale întinse şi cu un „te loooog!!!” înduioşător pentru un Chase primit „acum” nu au încetat însă. Aşa că am apelat şi la ultimul truc pe care mi l-am amintit din copilăria mea, când stăteam cu nasul lipit de geamul rece. Am deschis larg fereastra în bezna unui 6 dimineaţa şi i-am spus Aniei să-i strige Moşului dorinţa ei spre cerul înstelat. Extrem de implicată în proces, fetiţul privea fascinată adâncurile tainice şi striga spre depărtări:

-Mos Căţun, Chase anonu Chase, te loooooog!!!

Încurajaţi de acest avânt şi pierduţi în magia momentului am cerut şi eu un laptop nou (one can only dream) iar tati care rămăsese fără cartofi dulci pentru masa fetiţului l-a înştiinţat pe Moşul că ar putea aduce un sac de ei.

Pe această cale, ne cerem scuze vecinilor care nu prea cred că erau foarte curioşi de această conversaţie a noastră, mai ales la acea oră tânără.

Când şi când, Ania îşi mai aminteşte de Chase şi de avionul lui. Primul impuls e să-mi reîmprospăteze mie cerinţa ei. Dar apoi îşi aminteşte imediat şi începe să-i strige Moşului pe geam un Chase cu avionul lui fantastic. O iau în braţe, deschid fereastra şi continuăm o tradiţie care mie mi-a adus mereu numai dorinţe împlinite! Moşuleeee, să fii la fel de bun şi cu puiul meu, te roooog!!!

Sursa foto: https://hu.pinterest.com

 

 

Scrisoarea păpădiei pentru Moşul ei drag
Tagged on:                                     

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *