Pentru că păpădia își dorea extrem de mult să mergem la colindat de Trick or treat în seara de Halloween, cum văzuse ea că se întâmplă prin alte comunități, ceea ce pentru noi a reprezentat o poruncă, am decis să căutăm o soluție potrivită pentru realizarea acestui fapt.
Să mergem costumați pe la vecinii din cartier, majoritatea vârstnici, cu o găletușă portocalie cu un dovleac desenat pe ea, întinsă spre a primi bomboane și dulciuri, ar fi trezit probabil foarte multă nedumerire și suspiciune. Nici să le aruncăm apoi, după ce ne-ar fi alungat afară cu măturile și furcile, cu ouă și hârtie igienică prin curți pentru că nu au prestat conform așteptărilor noastre, nu ar fi fost foarte drăguț, plus că ne cam plac vecinii noștri și nu vrem să ne stricăm relațiile cu ei.
Din fericire, avem familie mare care ne iubește suficient cât să ne tolereze capriciile, așa că, anul acesta, am sărbătorit cu toții Halloween-ul. Costumați eu și Ania în vrăjitoare, iar Florin într-un fel de rom-cowboy, am plecat la Trick or treat, prima oară la Auri și Dorin (singurii vecini care ne înțeleg și ne mai cam iubesc pe de-asupra), apoi la Lili și la Bubu (care au făcut chiar și decor pentru acest eveniment cu întuneric presărat de lumânări, felinare, dovleci și ronțăieli sub forme înfricoșătoare de vampiri, lilieci, fantome, zombie, etc.), la cumnăței și, în final, la soră-mea care, este și regina Halloween-ului nostru, fiind născută în această zi și pe care, bineînțeles, am sărbătorit-o cum se cuvine.
Zâmbetul păpădiei creștea pe măsură ce găletușa ei cu bombonele se umplea. Ca să evităm un sugar rush, o criză de la prea mult dulce, am comandat în prealabil online dulciuri fără zahăr, printre care însă s-a mai strecurat, bineînțeles, și câte un ou kinder sau ceva ciocolată. Dar una peste alta, fetițul a fost extrem de fericită cu sărbătoarea pe care și-a dorit-o atât de mult.
Cea mai mare bucurie i-au făcut-o însă verișoarele ei prezente la eveniment (exceptând-o pe Daria care era la ore). Cu Iarina s-a jucat de-a monștrii și cu greu am reușit să o convingem că trebuie să plecăm mai departe cu Trick or treat-ul nostru. Iar de Miru s-a lipit instantaneu (fiind acum într-o perioadă când i se pare extrem de interesantă și dragă), i-a stat în brațe, a privit-o cum se aranjează în oglindă ca să iasă în oraș, s-a lăsat pictată pe obraz cu ruj de ea, s-au jucat de-a v-ați ascunselea și când am condus-o pe domnișoara adolescentă în oraș, a insistat să o așteptăm până se satură de prietenii ei ca să vină acasă cu noi și să doarmă cu ea. Seara, ne-a repetat încontinuu cât de dor îi va fi lui Miru de Ania și cum va veni ea repede-repede să doarmă cu păpădia, iar dis de dimineață, a cerut să o căutăm prin toate camerele ca să vedem dacă a ajuns cumva Miru la noi.
Nimeni nu-ți poate arăta mai tare cât de frumoasă este viața, decât familia ta care te iubește necondiționat! Dacă avem nevoie de sărbători ca să ne permitem timpul de a mai respira puțin, în timp ce ne îmbrățișăm cu cei dragi, să fie atunci cu sărbători cât mai multe!
Sursa foto: wonderopolis.org
