Cele mai bune aripioare dulci-picante pe care le-am mâncat, sunt făcute după o rețetă a unui chef indian. Sunt relativ ușor de făcut, lipicioase, fragede în interior și picante. Partea bună e că fiind gătite în airfryer nu folosim ulei deloc și sunt înmiresmate cu un sos care nu se amestecă cu uleiul din tigaie, din contră, surplusul lui alunecă prin grătarul airfryer-ului. Din păcate, se epuizează prea repede dar lasă în urmă burți pline și satisfăcute. Sunt foarte tentante pentru Ania care vrea să le guste când dă peste ele prin frigider. A încercat o dată și a stat cu limba afară zece minute, cerându-mi să-i iau pișcăceala de gust din guriță, așa că de-atunci, când mai facem aripioare picante, avem grijă să le oferim un separé în frigider, mascând intrarea cu mulți morcovi care stau de pază.
Ingrediente:
Pentru marinadă:
-9 aripioare de pui segmentate
-o lingură mare de sos de soia
-o linguriță de usturoi tocat
-o jumătate de linguriță de oregano
-o lingură mare de zeamă de lămâie
-o linguriță de piper
-sare după gust (aveți grijă cât puneți că și sosul de soia este sărat)
Pentru sos:
-o lingură mare de oțet
-4 linguri mari de zahăr brun (puteți pune mai puțin dar mie îmi plac așa, mai dulci)
-o lingură mare de ketchup (eu folosesc de casă)
-o lingură mare de sos iute
Se amestecă toate ingredientele pentru sos până se topește zahărul.
Spălați aripioarele de pui, curățați-le bine de pene (dacă există), uscați-le cu un prosop absorbant. Într-un bol amestecați toate ingredientele pentru marinadă și lăsați-le să se odihnească la frigider, cel puțin 20 de minute. Eu le las în frigider până a doua zi, așa că, dragilor, ne vedem mâine cu restul rețetei.
Glumesc, bineînțeles. Când citiți voi asta eu probabil că leagăn de zor un fetiț cu o Hita Papata nărăvașă.
Dacă le lăsați mai mult la frigider, aveți grijă să le scoateți din timp ca să se mai dezmorțească la temperatura camerei și să nu sufere un șoc când vor da de fierbânțeala airfryer-ului.
Pudrați aripioarele bine cu o mână-două de făină, preîncălziți friteuza la 180 de grade timp de 3 minute și așezați-le în cuva airfryer-ului având grijă să lăsați spațiu între ele ca să poată fi prăjite pe toate părțile (eu le-am făcut în două ture). Setați timpul la 15 minute și verificați ce face puica între timp.
Admirați păpădia care a decis să rasfoiască o cărticică, așezați-vă lângă ea pe covor și numiți-i obiectele din imagine precum și utilitatea lor, ajutându-vă din plin de gestică:
-Săpun, iubire. Ne spălăm pe mâini cu el (arătați-i cum), și pe față și pe corp. Dăm drumul la apa de la robinet, rotim săpunul în mâini până face balonașe, frământăm bine mânuțele și-apoi ne clătim cu apă din belșug.
În timp ce exemplificați, păpădia se spală și ea cu săpunul imaginar.
-Așa, pui! Asta facem cu săpunul. Hai să vedem ce imagini mai sunt pe pagină. Heeei, ia uite periuța de dinți care …
Nu reușesc să termin fraza pentru că sunt întreruptă de Ania care zice nu-nu la periuța de dinți și-mi arată din nou săpunul. Reiau povestea săpunului și încerc să merg mai departe. Nicio șansă însă. La a cincea poveste a săpunului, neuronii mei încep în sfârșit să se miște și să facă niște conexiuni firave și-mi vine strălucita idee să-i aduc Aniei un lighean cu apă și săpun pe care să-l experimenteze singură în voie.
În drum spre baie, mă opresc preț de 5 secunde să scutur cuva cu aripioare, ca să se prăjească uniform și să nu se prindă de grătar.
Puica însă prinde ligheanul cu mânuțele ei grăsuțe și-l duce în camera ei. Curioasă, o urmez. Îmi este însă interzis accesul cu o ușă trântită în cap și-un nu-nu hotărât. Mă emoționez toată! Pentru prima oară, păpădia mea îmi cere spațiu. Evaluez mental riscurile care sunt insignifiante în comparatie cu încurajarea puicii spre independență, așa că mă întorc la aripioarele mele.
Taman la fix. Semnalul sonor îmi spune că timpul de prăjire s-a terminat. Scoateți cuva și cu pensula de silicon, ungeți aripioarele cu sosul dulce și picant, pe ambele părți. Mai puneți-le apoi încă 5 minute la prăjit în airfryer. Repetați operațiunile și pentru seria a doua de aripioare.
Lăsați friteuza în chiuvetă să i se facă milă soțului (soției, mamei, bunicii) de ea, deoarece, credeți-mă pe cuvânt, nu vreți să o spălați după ce ați făcut aripioare cu sos în ea. Întâmpinați-vă partenerul cu o îmbrățișare drăgăstoasă ca să-l pregătiți pentru ce va urma și arătați-i cât de minunat miros aripioarele ca să aibă o motivație în plus. Poftă bună!
Gata cu treaba, e timpul să văd ce-i cu liniștea asta suspectă din camera păpădiei. Deschid încetișor ușa, destul cât să văd un pui în scutec si tricou, bălăcindu-se în ligheanul săpunit bine și înconjurat de o baltă de apă. Mă apropii de ea și o îmbrățișez. Primesc în schimb trei stropi cu săpun în ochi:
-Auch!!!
Da, uitasem să-i menționez asta Aniei. Săpunul ustură enervant de tare când e văzut prea de-aproape.
